Archive

Archive for Martie 2011

Cronologia mișcării legionare (3)

CRONOLOGIE

PRIVIND ISTORIA MIŞCĂRII LEGIONARE

Ștefan Palaghiță, ”Istoria mișcării legionare scrisă de un legionar”

(perioada 1937-1938)

1937

La 1 Ianuarie 1937, Ion I. Moţa, pe când se afla pe frontul spaniol, este numit de Căpitan vice-preşedinte al Partidului Totul pentru Ţară.

La 13 Ianuarie 1937, marea jertfă legionară se înscrie în istorie prin moartea eroică a lui Ion I. Moţa şi Vasile Marin pe frontul naţionalist din Spania, la Majadahonda.

La 10 Ianuarie 1937, profesorul Nae Ionescu deschide la biserica Sfântul Anton din Bucureşti un ciclu de conferinţe vorbind despre Ştiinţă şi Credinţă.

La 13 Ianuarie 1937, Căpitanul înaintează la gradul de comandanţi ai Bunei Vestiri pe Constantin Nicolae, Doru Belimace şi Ion Caranica.

La 1 Februarie 1937, încep săpăturile la Casa Verde din Bucureşti pentru mormântul lui Ion I. Moţa şi Vasile Marin. Căpitanul desfundă pământul dând primul târnăcop.

La 12 Februarie 1937, Căpitanul formulează jurământul gradelor legionare.

La 13 Februarie 1937, se face înmormântarea eroilor luptători în Spania, Ion I. Moţa şi Vasile Marin, în Mausoleul de la Casa Verde din Bucureşti.

Ionel Moța

La 22 Februarie 1937, apare în Bucureşti ziarul „Buna Vestire”.

La 26 Februarie 1937, Consiliul de Miniştri desfiinţează cantinele şi căminele studenţeşti din toate centrele universitare. Această infamie a fost săvârşită în urma cererii lui Ştefănescu-Goangă şi Gabriel Marinescu şi se îndrepta, cu deosebire împotriva legionarilor.

în Februarie 1937, generalul Franco decorează post-mortem cu „Crucea de Război” pe Ion I. Moţa şi Vasile Marin. De asemenea, cei şapte legionari care s-au luptat eroic pe frontul spaniol naţionalist sunt decoraţi cu „Crucea Roşie”.

La 1 Martie 1937, rectorul Universităţii din Iaşi, Traian Bratu este atacat şi rănit de trei necunoscuţi. La 2 Martie, Căpitanul dă un comunicat în care arată că „Mişcarea Legionară nu are nici o legătură cu incidentul penibil în care Traian Bratu a fost rănit”.

La 2 Martie 1937, guvernul Gh. Tătărăscu hotărăşte închiderea tuturor Universităţilor din ţară. Măsura neîndreptăţită era luată, evident, împotriva studenţimii legionare.

La 27 Martie 1937, a început la Consiliul de Război din Bucureşti judecarea studenţilor legionari: Viorel Trifa, Virgil Rădulescu, Vasile Popescu, Iordache Spânu, Socariciu Ieremia, Ştefănescu Leon şi Ghiocel Dumitru care sechestraseră şi pedepsiseră pe un vinovat al Mişcării. Acuzaţii sunt condamnaţi la închisoare (2 Aprilie).

La 15 Aprilie 1937, la Consiliul de Război din Bucureşti, începe procesul judecării Decemvirilor care, în ziua de 16 Iulie 1936, au împuşcat pe trădătorul Mihail Stelescu. La 27 Aprilie 1937, Caratănase Ion, Bozântan Iosif, Curcă Ştefan, Pele Ion, State Grigore Ion, Atanasiu Ion, Bogdan Gavrilă şi Vlad Radu sunt condamnaţi la muncă silnică pe viaţă, iar Georgescu Ştefan şi Trandafir Ion la 10 ani muncă silnică.

La 25 Aprilie 1937, Căpitanul ordonă să se facă un împrumut pentru acoperirea cheltuielilor construcţiei sediului legionar. Se strânge suma de 2 300 000 lei.

Vasile Marin

La 17 Mai 1937, se dă sentinţa în procesul intentat legionarilor care au condus Congresul Studenţesc de la Târgu Mureş. Alexandru Cantacuzino, dr. Paul Craja, Ştefan Georgescu, Gheorghe Furdui, Ioraş Teodor, Crudu şi Pârvulescu sunt condamnaţi: primii doi la un an închisoare, ceilalţi la un an şi 6 luni.

În luna Iunie 1937, a murit savantul, profesor de drept roman de la Universitatea din Cluj, I. C. Cătuneanu.

La 14 Iunie 1937, s-au făcut primele săpături pentru construcţia noului sediu legionar din Bucureşti.

La 6 Iulie 1937, se înfiinţează Tabăra legionară de la Câmpina, care se desfiinţează, la 11 Iulie, în urma terorii autorităţilor. La 27 Iulie 1937, Prefectura judeţului Prahova trimite un ordin confidenţial fabricilor de postav, bere, sticlărie şi ciment din Azuga, în care cere îndepărtarea din serviciu a 36 de muncitori legionari. Astfel se lua pâinea muncitorilor pentru credinţa lor legionară.

La 18 August 1937, începe la Craiova, la Tribunalul Militar, procesul celor 10 studenţi legionari din Cernăuţi care aplicaseră o corecţiune unui profanator al mormintelor lui Ion I. Moţa şi Vasile Marin. Procesul se amână pentru 22 Septembrie.

ÎNCURAJAREA BIOLOGIEI LEGIONARE. Prin circulara de la 18 August 1937,

Căpitanul spune „…aş dori ca în mijlocul naţiei româneşti să se formeze familii-cetăţi legionare. Pentru aceasta voiesc să încurajez căsătoriile legionarilor cu legionare, având la baza însoţirii nu singura apreciere a frumuseţilor fizice, ci mai ales pe aceea a strălucitoarelor însuşiri sufleteşti legionare.

Familiile-cetăţi legionare:

  1. Vor fi adevărate centre de rezistenţă în mijlocul naţiunii.
  2. Din ele se vor naşte eroi pentru neam”.

La 12 Septembrie 1937, secţiunea Mişcării Legionare din judeţul Muscel, condusă de Puiu Gârcineanu, execută un marş la Topoloveni.

La 13 Septembrie 1937, Corneliu Codreanu înfiinţează Bătălia Comerţului Legionar. La 15 Septembrie 1937, Căpitanul deschide Bătălia fierului vechi.

Sâmbătă 25 şi Duminică 26 Septembrie 1937 au fost zile de sărbătoare pentru legionari, căci atunci a fost cinstită munca de construire a Casei Verzi din Bucureşti. Tot atunci se organizează o expoziţie a presei legionare, şi statistici elocvente, din care desprindem: până la această dată jertfa legionară a însemnat 1851 ani, 11 luni şi 23 zile de închisoare.

Sterie Ciumetti

La 28 Septembrie 1937, Căpitanul trimite telegrame lui Benito Mussolini şi Adolf Hitler în care salută întâlnirea istorică dintre cei doi conducători ai poporului italian şi german.

La 3 Octombrie 1937, Căpitanul inaugurează Consumul Legionar Obor.

La 9 Octombrie 1937, a murit generalul Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul.

La 12 Octombrie 1937, inginerul Gh. Clime, comandant al Bunei Vestiri, este proclamat şef al Partidului Totul pentru Ţară

La 24 Octombrie 1937, Căpitanul inaugurează Pensiunea legionară din Predeal.

La sfârşitul lunii Octombrie 1937, se ţin mari întruniri legionare în judeţele Constanţa, Caliacra şi Tulcea şi în alte părţi ale ţării.

La 1 Noiembrie 1937, se inaugurează restaurantul legionar din bulevardul Basarab.

La 7 Noiembrie 1937, Căpitanul deschide restaurantul legionar al muncitorilor din cartierul Griviţa.

Ion Gavrilă Ogoranu

La 11 Noiembrie 1937, Căpitanul deschide campania electorală.

La 11 Noiembrie 1937, Căpitanul propune, şi Senatul Legiunii cooptează pe următorii noi senatori legionari: profesorul Corneliu Şumuleanu, col. Vasile Piperescu, dr. I. Pantelimon, col. Şt. Zăvoianu, farmacist Aristotel Gheorghiu, preot Duminică Ionescu, col. inv. V. Diaconescu.

La 22 Noiembrie 1937, se deschide restaurantul legionar din bulevardul Elisabeta.

Cei 10 legionari din Cernăuţi sunt achitaţi la 24 Noiembrie 1937.

Prin Circulara nr. 112 din Noiembrie 1937 Căpitanul fixează lista definitivă a candidaturilor pentru alegerile pentru Cameră şi o dă publicităţii. S-au depus candidaturi în 72 judeţe.

La 26 Noiembrie 1937, Partidul Totul pentru Ţară anunţă depunerea candidaturilor pentru alegerile de la Senat în 72 de judeţe (completată la 2 Decembrie).

La 30 Noiembrie 1937, Căpitanul face declaraţii politice ziariştilor. Presa din ziua aceea le publică şi din ele extragem următoarele: „Eu sunt contra marilor democraţii ale Occidentului, eu sunt contra Micii înţelegeri, eu sunt contrat înţelegerii balcanice, şi n-am nici un ataşament pentru Societatea Naţiunilor, în care nu cred. Eu sunt pentru politica externă a României alături de Roma şi Berlin, alături de statele revoluţiilor naţionale. În contra bolşevismului. În 48 de ore după biruinţa Mişcării Legionare, România va avea o alianţă cu Roma şi Berlinul, intrând astfel în linia misiunii sale istorice în lume”.

La 10 Decembrie 1937, Căpitanul inaugurează primul magazin de stofe şi manufactură legionar din Capitală.

La 3 Decembrie 1937, Batalionul comerţului legionar începe bătălia în Moldova.

La 15 Decembrie 1937, moare profesorul legionar Corneliu Şumuleanu.

La 9 Decembrie 1937, începe marşul legionar de propagandă în Bucovina. La întrunirea de la Suceava, din aceeaşi zi, vorbesc: protoereul Ion Moţa, Ion Z. Codreanu, Vasile Iasinschi şi Alexandru Constant.

La 14 Decembrie 1937, este asasinat, în lupta electorală, legionarul Mihai Ţurcanu.

La 20 Decembrie 1937, se fac alegeri generale pentru Parlament, sub guvernul liberal a lui Gh. Tătărăscu. Rezultatele oficiale ne arată că Partidul Liberal, în cartel cu vaidiştii şi iorghiştii, a întrunit 1 103 353 voturi.

S-a ajuns însă la acest rezultat fictiv, prin teroarea dezlănţuită de jandarmerie, prin furtul urnelor, şi chiar prin falsificarea cifrelor. Partidul Ţărănesc întruneşte 626 612 voturi. Partidul Totul pentru Ţară 478 378 voturi. Reiese deci că guvernul n:a obţinut 40% din voturi, ci numai 35,92%. După repartizarea oficială, Partidul Totul pentru Ţară trebuia să obţină 66 mandate în Parlament. În Bucureşti, cartelul guvernamental obţine 24 313 voturi, iar Partidul Totul pentru Ţară 14 401, aşezându-se pe locul al doilea. Deoarece participarea Mişcării Legionare în alegeri a însemnat un mare succes, raportul dintre partide s-a sfărâmat şi totodată echilibrul electoral dintre guvern şi ţară s-a prăbuşit. Din această pricină, guvernul liberal, la 28 Decembrie, demisionează şi, tot atunci, Octavian Goga este însărcinat cu formarea noului guvern, A. C. Cuza trăgând de pulpana lui pe Armand Călinescu ca ministru de interne. În ajunul anului nou guvernul Goga dizolvă corpurile legiuitoare chiar înainte de a se fi constituit.

Nae Ionescu

1938

La 13 Ianuarie 1938, prin ordinul Căpitanului, se înfiinţează Corpul legionar Moţa-Marin. Deviza acestui corp este: „gata de moarte” şi din el nu pot face parte decât maximum 10 000 de legionari.

La 18 Ianuarie 1938, se hotărăşte, prin decret regal, alegeri pentru Cameră pe ziua de 2 Martie, Senat, la 4 Martie şi convocarea noului Parlament la 10 Martie. Partidul Totul pentru Ţară, împiedicat să-şi depună, lista la început, obţine locul al 5-lea pe buletinul de vot, după ce se anulaseră primele depuneri. Popularitatea imensă a Mişcării Legionare anulează hotărârea de a se face alegeri.

Prin Circulara nr. 128, de la 28 Ianuarie 1938, Căpitanul fixează normele de alcătuire ale comisiunilor de studii pentru viitorul stat legionar.

În Ianuarie 1938, Virginio Gayda publică o convorbire cu Corneliu Codreanu în ziarul „Giornale d’Italia”.

Ziarul italian „Il Messaggero” publică, tot în vremea aceea, o convorbire a trimisului său special Francesco Maratea cu Corneliu Codreanu.

La începutul lunii Februarie 1938, cei mai destoinici legionari cutreieră ţara şi fac o intensă propagandă electorală pentru alegerile fixate la 2 Martie 1938.

La 1 Februarie 1938, se judecă la Braşov procesul celor 6 studenţi acuzaţi de rănirea rectorului Traian Bratu. Studenţii sunt achitaţi.

La 4 Februarie 1938, Căpitanul constituie Corpul legionar al foştilor militari.

La 6 Februarie 1938, bandele electorale cuziste împuşcă pe legionarii Mija Dumitru şi Florian St. Popescu în satul Măineasa (jud. Ilfov).

Aceasta Cruce a fost ridicata de legionari in 26 Octombrie 1938,

in Dobrogea, la Dervent (la 20 km. de Silistra)

sursa foto: miscarea.net

La 9 Februarie 1938, Căpitanul, văzând pornirile ucigaşe ale guvernării A.C. Cuza – Octavian Goga, hotărăşte retragerea Mişcării Legionare din propaganda electorală.

La 12 Februarie 1938, regele Carol al II-lea, înfrânt de Mişcarea Legionară, încearcă o lovitură de stat, cerând demisia guvernului Octavian Goga, anulând Constituţia, amânând alegerile şi suspendând activitatea organizaţiilor politice. Guvernul crimelor şi al trădării se constituie sub preşedinţia patriarhului Miron Cristea şi Armand Călinescu ca ministru de interne. Lovitura de stat era vădit îndreptată împotriva Mişcării Legionare. Între rege şi ţară, conflictul era iremediabil.

Prin Circulara 148, de la 21 Februarie 1938, Căpitanul, în faţa noilor împrejurări politice, hotărăşte autodizolvarea Partidului Totul pentru Ţară. Mişcarea Legionară, însă, îşi urma cursul firesc, Căpitanul având grijă, din timp, să dea indicaţii pentru viitorul comandament.

La 22 Februarie 1938, Căpitanul trimite o scrisoare miniştrilor din guvernul prezidat de Miron Cristea în care le spune că prin lovitura de stat se intenţionează asasinarea tineretului şi înfrângerea libertăţii şi demnităţii poporului român care astfel este împiedicat să-şi hotărască singur destinul în lume.

La 5 Martie 1938, guvernul prigoanei suspendă din învăţământ mulţi profesori şi învăţători, cu deosebire din Transilvania. Printre ei se află şi Horia Sima, profesor la liceul din Lugoj.

La 30 Martie 1938, N. Iorga, primind o scrisoare de la Corneliu Codreanu, se adresează Parchetului pentru a deschide acţiune publică de ultragiu. Corneliu Codreanu, în această scrisoare, îl învinovăţeşte pe N. Iorga de necinste sufletească şi de jignire a tineretului. Scrisoarea avea un caracter particular. Aici îşi află obârşia procesul Căpitanului. Autorul moral al asasinării: N. Iorga.

În prima jumătate a lunii Aprilie 1938, bandele lui Armand Călinescu fac descinderi la toate sediile Mişcării Legionare din Capitală şi provincie. Se confiscă arhivele. Se falsifică anumite acte şi se dau publicităţii. Societăţile de stat şi particulare sunt obligate să concedieze pe funcţionarii şi lucrătorii legionari. într-o singură zi, S. T. B. concediază 13 funcţionari legionari. Ziarul „Curentul” face o intensă publicitate prigoanei, după ce, la 21 şi 23 Martie, publicase două reportaje cu fotografii în care recomanda Insula Şerpilor ca lagăr şi loc de tortură pentru legionari.

La 13 Aprilie 1938, ziarele „Cuvântul” şi „Buna Vestire” au fost suprimate de guvern.

La 17 Aprilie 1938, Căpitanul este arestat în Bucureşti.

La 19 Aprilie 1938, Căpitanul este condamnat la 6 luni închisoare, maximum de pedeapsă, în procesul intentat de N. Iorga.

În zilele următoare, guvernul lui Armand Călinescu publică numeroase legi şi regulamente pentru prigonirea Mişcării Legionare.

În a doua jumătate a lunii aprilie 1938, se fac sute şi mii de arestări printre legionari. Ziarele de la 29 Aprilie anuală: „Peste 300 de arestaţi vor fi judecaţi în timp de trei zile”. O grindină de calomnii şi insulte cădea asupra Mişcării Legionare. Documente falsificate, acte măsluite, tind să justifice aceste calomnii. Dar nu mai puţin prin această imensă publicitate se dovedeşte că Mişcarea Legionară era stăpână de fapt a spiritului ţării, fiind organizată în toate categoriile sociale.

La sfârşitul lunii Aprilie 1938, are loc în Bucureşti în str. Oltarului nr. 3, o întrunire a legionarilor scăpaţi de sub urmărirea politiei şi nearestaţi, sub conducerea lui Ion Belgea.

 

Ion Antonescu

La această întrunire participă: Horia Sima, evadat din domiciliul forţat din Lugoj, Radu Mironovici, Nicoleta Nicolescu, Iordache Nicoară, Victor Dragomirescu, Andrei C. Ionescu, Titi Cristescu, Valeriu Cârdu, Ion Antoniu, Stanicei Stelian, Ion Victor Vojen, N. Horodniceanu, Lucia Trandafir. S-a hotărât intensificarea acţiunii legionare în timpul prigoanei.

La 13 Mai 1938, se judecă la Craiova procesul celor 49 studenţi acuzaţi de „dezordinile” de la 14 August 1934. Numeroşi legionari sunt internaţi în lagăre.

Bartolomeu Livezeanu şi Laurian Ţâlnaru scapă de sub urmărire, reorganizează Mişcarea Legionară, dar sunt arestaţi la 10 Mai 1938.

In prima jumătate a lunii Mai 1938, toate tribunalele militare din tară judecă procesele legionarilor. Sunt zeci şi sute de condamnări, chiar şi elevii de şcoală sunt băgaţi în închisoare. Părinţii sunt ameninţaţi cu moartea, rudele de asemenea.

La 23 Mai 1938, începe, la Consiliul de Război al Corpului II, Armată din Bucureşti, judecarea celui mai mare proces politic din istoria românilor: Procesul Căpitanului.

Procesul se judecă zi şi noapte, Corneliu Codreanu demascând sinistra infamie a acestei înscenări. Dar Căpitanul este împiedicat să se apere, când el trebuia să fie acuzatorul regelui Carol al II-lea şi al lui Armând Călinescu.

Avocaţii apărării sunt împiedicaţi să-şi spună cuvântul; martorii să depună pentru Căpitan. In noaptea de 26 spre 27 Mai 1938, la ora 3 şi jumătate, Căpitanul este condamnat la 10 ani muncă silnică, 6 luni-degradare civilă, 5 000 lei amendă, 2 000 lei cheltuieli de judecată. Iudeo-francmasoneria, prin hotărârea criminală a regelui Carol al II-lea şi Armând Călinescu, triumfase. Dar Mişcarea Legionară îşi spusese verdictul: „Un fir de păr de se va clinti din capul Căpitanului, zece veacuri va hui istoria de blestemul neamului”.

Şi aşa se întâmplă.

În noaptea de 7 spre 8 Mai 1938, profesorul Nae Ionescu, director al ziarului „Cuvântul”, este arestat la locuinţa lui din Bucureşti şi dus chiar atunci în lagărul de la Miercurea Ciucului. Profesorul Nae Ionescu va sta în lagărul de la Miercurea Ciucului până la 16 Noiembrie 1938, şi fiind bolnav este transportat la Spitalul Militar din Braşov.

La 18 Iunie 1938, Alexandru Cantacuzino şi profesorul Vasile Cristescu, pe când erau transportaţi sub escortă militară de la lagărul din Miercurea Ciucului la închisoarea Jilava, în vederea judecării procesului, evadează şi se ascund la Braşov şi Râşnov, contribuind apoi la conducerea Mişcării Legionare.

La 25 Iunie 1938, începe la Tribunalul Militar al Corpului II Armată din Bucureşti judecarea fruntaşilor Mişcării Legionare. În dimineaţa de 1 Iulie 1938 se dă sentinţa: Alexandru Cantacuzino şi profesorul Vasile Cristescu la 9 ani închisoare; Gh. Clime, Alexandru Cristian Tell, Gheorghe Istrate, Mihail Polihroniade, dr. Paul Craja, Traian Cotigă, Sima Simulescu, Virgil Ionescu, Bănică Dobre, Gheorghe Furdui, dr. Şerban Milcoveanu, Nicolae Totu şi Radu Budişteanu la 7 ani închisoare;. Gheorghe Apostolescu, Eugen Ionică şi Serafim Aurel la 5 ani închisoare; preotul N. Georgescu-Edineţi la 1 an închisoare.

La 19 Iunie 1938, la ora 12 şi jumătate noaptea, Căpitanul a fost ridicat de la închisoarea Jilava şi transportat la închisoarea Doftana.

La 15 Septembrie 1938, Căpitanul încredinţează Săcuşorul cu Pământ, adunat din locurile marilor bătălii ale istoriei, comandantului închisorii Doftana, care-şi ia angajamentul să îl restituie când vremurile tulburi se vor limpezi.

La 20 Noiembrie 1938, apare „Curierul Legionar”, împotriva voinţei acelor care dezlănţuiseră prigoana. „Curierul” se tipărea în tipografia organizată, fără ştirea poliţiei, de Titi Cristescu. Se dau ştiri politice importante şi date privitoare la suferinţele legionarilor.

La 26 Noiembrie 1938, generalul Ion Antonescu, fiind comandant al Corpului III Armată, trimite o întâmpinare energică ministrului apărării naţionale în care arată că legionarii deţinuţi în închisoarea Chişinău sunt ţinuţi la un regim inuman, de carceră şi mizerie. Totodată, generalul Antonescu, din proprie iniţiativă, ia o serie de măsuri de îmbunătăţire. În urma acestui raport, generalul Ion Antonescu a suferit prigoana, închisoarea, ameninţarea cu moartea.

 

Horia Sima

La 28 Noiembrie 1938, Ştefănescu-Goangă, rectorul Universităţii din Cluj, este împuşcat de trei studenţi. În timpul nopţii căminele sunt devastate de poliţie şi se fac numeroase arestări printre studenţi şi studente. La 29 Noiembrie, este arestat avocatul Nicolae Făgădaru. In alte oraşe din ţară se fac, de asemenea, numeroase arestări. Cu deosebire la Cernăuţi. Inspectorul jandarmeriei, generalul Bengliu, dă un ordin prin care hotărăşte ca legionarii să fie împuşcaţi fără somaţie. Şi într-adevăr, legionarii Nicolae Făgădaru, Bica Anania şi Petre Andrei sunt împuşcaţi de jandarmi (8 Decembrie).

În noaptea de 29 spre 30 Noiembrie 1938, bandele lui Armand Călinescu şi Gavrilă Marinescu îl asasinează mişeleşte pe Corneliu Codreanu, dimpreună cu Nicadorii: Ion Caranica, Nicolae Constantinescu şi Doru Belimace, şi totodată pe Decemvirii: Ion Trandafir, Iosif Bozântan, Ion Atanasiu, Ştefan Georgescu, Radu Vlad, Ion State, Gavrilă Bogdan, Ion Caratănase, Ion Pele şi Ştefan Curcă. Apoi îi îngroapă la închisoarea Jilava, turnând peste ei acid sulfuric şi punând deasupra o placă imensă de beton.

În ziuă de 30 Noiembrie se dă publicităţii următorul comunicat

„Întrucât generalul Antonescu Ion, prin acte oficiale, a depăşit cadrul atribuţiunilor sale legale, manifestând atitudini cu caracter politic neîngăduit, i s-a luat comanda Corpului III Armată, pe ziua de 29 Noiembrie”.

Generalul Ion Antonescu era prigonit pentru atitudinea lui curajoasă de înţelegere a Mişcării Legionare.

La 17 Decembrie 1938, Tribunalul Militar din Cernăuţi condamnă pe Lututovici Leonida şi Stănescu Mihai la muncă silnică pe viaţă; pe Rihmistriuc Alexandru şi Zuz la 25 ani; pe Danciu Agenor la 15 ani; pe Cohut Ion la 3 ani; pe Exner Frideric la 2 ani. Ei erau aceia care răniseră pe lt. col. Cristescu, zbirul legionarilor.

La 3 Decembrie 1938, poliţia, fiind informată
printr-un denunţ anonim că Comandamentul Mişcării Legionare s-ar afla la locuinţa bătrânului Dincă Cristescu, face o descindere unde nu găseşte nimic. Cercetând la alte proprietăţi ale bătrânului, găseşte, din întâmplare, în comuna Colentina, tipografia Mişcării Legionare. Această tipografie fusese organizată de Titi Cristescu, şi acolo, în timpul prigoanei, s-au tipărit de către profesorul N. Pătraşcu şi V. Suciu manifestele Mişcării Legionare, „Curierul Legionar”, broşura profesorului Vasile Cristescu şi alte publicaţii. Cu prilejul descinderii poliţiei la tipografie au fost arestaţi fraţii Gheorghe şi Vasile Cristescu. Restul comandamentului scapă de sub urmărirea poliţiei, continuă acţiunea Mişcării Legionare până mai târziu, când trece peste graniţă.

Categorii:Istorie

7 aprilie – Miting la Ministerul Sănătății

De Ziua Mondială a Sănătăţii,  joi 7 aprilie 2011, Coaliția Împotriva Statului Polițienesc organizează, între orele 14-16 un miting în fața sediului Ministerului Sănătății, Intr. Cristian Popişteanu, nr. 1-3, sector 1 (colt cu Ministerul Administratiei si Internelor).
Denunţăm genocidul practicat împotriva poporului român de actualii guvernanţi.
Cerem demiterea ministului ungur al sănătății, Cseke Atilla, cerem demiterea preşedintelui Casei Naţionale de asigurări de sănătate Nicolae Lucian Duta, care duc la îndeplinire planurile criminale împotriva românilor.
Sunt chemați să participe la acest miting toți cei care au nemulțumiri cu privire la închiderea spitalelor, falimentarea medicilor de familie, sistemul de asigurări de sănătate, medicamentele compensate, condițiile mizere din spitale, și nu în ultimul rând, CU PRIVIRE LA CĂRȚILE DE SĂNĂTATE CU CIPURI – obligatorii începând din acest an, REȚETA ELECTRONICĂ ȘI FIȘA MEDICALĂ ELECTRONICĂ.
Pentru detalii organizatorice, persoana de contract:
Preşedintele Coaliţiei Împotriva Statului Poliţienesc,
dl. Ene Viorel, tel. 0766482999
e-mail: ene.libertate@gmail.com
Categorii:Anunțuri

Cronologia mișcării legionare (2)

CRONOLOGIE

PRIVIND ISTORIA MIŞCĂRII LEGIONARE

Ștefan Palaghiță, ”Istoria mișcării legionare scrisă de un legionar”

(perioada 1933-1936)

1933

La 24 Ianuarie-1933, din ordinul Căpitanului, legionarii din Bucureşti şi studenţii depun o cruce la Monumentul Eroului Necunoscut din Parcul Carol. Solemnitatea, făcută împotriva voinţei guvernului, este însufleţită de preotul Georgescu-Edineţi.

La 16 Februarie 1933, Corneliu Codreanu, vorbind în parlament, ia apărarea muncitorilor de la Atelierele Griviţa, maltrataţi şi omorâţi de guvernul ţărănist.

În primele zile ale lunii Mai 1933, se alcătuieşte Echipa Morţii formată din: preot Ion Dumitrescu, Nicolae Constantinescu, Sterie Ciumetti, Petre Totu, Constantin Savin, Bulhac, Constantin Popescu, Rusu Cristofor, Adochiţei, Iovin, Traian Clime, Iosif Bozântan, Gogu Serafim, Isac Mihai, Papuc şi Radoi. Ei străbat ţara în marşuri şi cântece, făcând propagandă Mişcării Legionare.

Cărticica şefului de cuib, ca să se poată tipări înlăturând rigorile cenzurii, a apărut sub formă de publicaţie bisăptămânală, sub titlul Fascicola Legionarului, în 4 numere, de la 9 la 21 Mai 1933.

La 10 Iulie 1933, peste 200 de legionari se adună la Vişani pentru a construi un dig care să oprească revărsările de ape ale râului Buzău. Jandarmii, din ordinul lui Armând Călinescu, opresc această măreaţă înfăptuire, maltratând şi arestând pe legionari.

La 20 Iulie 1933, Corneliu Codreanu publică în ziarul „Calendarul” o scrisoare adresată primului-ministru Al. Vaida Voevod, arătând nedreptatea făcută prin împiedicarea construirii digului de la Vişani.

Digul dela Visani (tabara de munca legionara) interzisa de autoritati (1933)

sursa foto: miscarea.net

La 4 August 1933, începe lucrul legionarilor la Casa Verde din Bucureştii Noi.

În Noiembrie 1933, Căpitanul face o Declaraţie la Mesaj în Camera Deputaţilor.

La 23 Noiembrie 1933, studentul legionar Virgil Teodorescu este asasinat, la Constanţa, de jandarmi, pe când lipea afişe.

Legionarul Niţă Constantin este asasinat în ziua de 28 Noiembrie 1933.

În noaptea de 9 către 10 Decembrie 1933 /. G Duca dizolvă Garda de Fier şi agenţii poliţiei devastează sediile Mişcării Legionare, fac arestări şi maltratează pe legionari. Garda de Fier depusese candidaturi în toate judeţele, dar prin această dizolvare era împiedicată de a se prezenta la alegerile generale fixate pentru 20 Decembrie 1933.

Legionarul Nicolae Bălăianu este asasinat de poliţie, din ordinul liberalilor, la 9 Decembrie 1933.

În noaptea de 9 Decembrie 1933 numeroşi legionari sunt arestaţi şi încarceraţi la
închisoarea Jilava. Arestări numeroase se fac în toată ţara şi ele vor continua şi în
primele luni ale anului următor.

La 23 Decembrie 1933, apare numărul 24 din revista „Axa” şi ultimul, tipărit împotriva voinţei guvernului şi în care se făcea o anchetă printre scriitori asupra dizolvării Gărzii de Fier. Numărul acesta a fost tipărit prin îngrijirea lui Ion Belgea, Fănică Anastasescu şi Nicolae Andrieş, care sunt arestaţi la începutul lunii Februarie 1934, dimpreună cu dr. Nicolae Roşu care este dat în judecată pentru colaborare la acest număr.

În ziarul „Cuvântul”, de la 24 Decembrie 1933, apare Memoriul a 39 de legionari deţinuţi la Jilava şi care, din ziua de 21 Decembrie, se aflau în greva foamei. Tot în acest număr apare scrisoarea lui Corneliu Codreanu Un cuvânt în chestiunea dizolvării Gărzii de Fier, în care I. G. Duca, Nicolae Titulescu, Victor Iamandi, generalul Dumitrescu – comandantul jandarmilor – şi Cristescu – directorul Siguranţei – sunt făcuţi responsabili de arestarea şi omorârea legionarilor.

În seara zilei de 29 Decembrie 1933, pe peronul gării Sinaia, legionarii Nicolae Constantinescu, Ion Caranica şi Doru Belimace împuşcă pe primul-ministru I. G. Duca, pedepsind astfel pe autorul material al dizolvării Gărzii de Fier şi al asasinării legionarilor.

La 29 Decembrie 1933, seara, a fost asasinat de poliţia din Bucureşti legionarul Sterie Ciumetti din ordinul lui Victor Iamandi.

1934

Legionarul Gheorghe Negrea este asasinat, în ziua de 12 Ianuarie 1934, pentru credinţa în opera Căpitanului.

La 2 Ianuarie 1934, profesorul Nae lonescu este arestat la Sinaia, dat în judecată şi ţinut arestat până la 7 Februarie 1934 când este pus în libertate, dar în seara aceleiaşi zile este rearestat şi menţinut la Consiliul de Război până la 15 Martie 1934.

La 5 Aprilie 1934, se termină judecarea procesului pedepsirii lui I. G. Duca. Tribunalul militar condamnă pe Nicadori la muncă silnică pe viaţă. Totodată erau daţi în judecată pentru complot şi ţinuţi în stare de arest generalul Gh. Cantacuzino, inginerul Virgil lonescu, Gh. Clime, Hodos Ion, Victor Silaghi şi preot Ion Dumitrescu (în lipsă) şi încă alţi 39 de fruntaşi ai Mişcării Legionare. Corneliu Z. Codreanu, care,
neputând fi arestat, se prezintă în ziua procesului.

La 29 Mai 1934, Corneliu Codreanu a condus un grup de tineri intelectuali care au fost în „procesul Duca” şi au depus o icoană la schitul de lemn de pe Rarău, unde Căpitanul locuise cu Ion I. Moţa şi Frăţiile de Cruce.            :

Cărămidăria din Giuleşti a fost întemeiată cu legionari din ordinul Căpitanului, şi acolo, de la 15 Mai 1934 până la 17 August 1934, s-au lucrat 80 000 de cărămizi. La această din urmă dată, jandarmii au închis tabăra şi au pus stăpânire pe cărămizi.

Caramidaria dela Giulesti, tabãrã de muncã legionarã

sursa foto: miscarea.net

Începând din Iunie 1934 până în Octombrie, legionarii clujeni au clădit o şcoală moţilor în comuna Dealul Negru (jud. Cluj).

Pe muntele Rarău (Bucovina) legionarii au lucrat în anul 1934, de la 5 Iulie până la 1 Septembrie, iar în 1935, de la 12 Iulie până la 7 Septembrie, construind o Casă de adăpost pentru legionarii săraci şi bolnavi.

La Cotiugenii Mari (jud. Soroca) legionarii au lucrat 97 de zile, din Iulie până în Octombrie 1934, reconstruind biserica ruinată.

La 16 Noiembrie 1934, se judecă la Curtea cu juri din Bucureşti procesul căpitanului Emil Şiancu, apărătorul moţilor. Se dă un verdict de achitare.

Tabăra de la Rarău

sursa foto: fgmanu.ro

La 25 Noiembrie 1934, reapare „Cuvântul Studenţesc” legionar, preşedinte al U.N.S.C.R. fiind Traian Cotigă şi preşedinte al C.S.B. Gheorghe Furdui.

Prin circulara de la 1 Decembrie 1934, Căpitanul proclamă ziua de 10 Decembrie ziua suferinţei legionare.

La 17 Decembrie 1934, are loc Congresul Fascist de la Montreux (Elveţia). Ion I. Moţa propune o moţiune în chestiune evreiască şi congresul, în unanimitate, hotărăşte să combată acţiunea destructivă a evreilor. Tot în aceeaşi zi, din îndemnul lui N. Titulescu, poliţia elveţiană arestează pe Ion Moţa şi îi percheziţionează locuinţa. Ion I. Moţa trimite o scrisoare lui N. Titulescu în care îl acuză de această trădare şi încheie astfel: „România de mâine, a noastră, a tinerilor, care se va înstăpâni cu siguranţă, şi în curând, va şti să spele toate aceste ofense de pe obrazul ţării”.

1935

La 1 Ianuarie 1935, Căpitanul semnează circulara către legionarii din întreaga ţară, făcând bilanţul anului precedent: 18 000 de arestări, cu 18 000 de case călcate de barbari şi umplute de sânge nevinovat; 300 de bolnavi în închisori, 16 morţi şi 3 înmormântaţi de vii sub pământ, şi încheie astfel: „Înainte, dragi legionari! Fiţi mândri de tot ce-a fost în anul acesta greu şi păşiţi cu o nesfârşită încredere în anul care vine”.

În Aprilie 1935, se întemeiază „Asociaţia Generaţiei Mişcării Studenţeşti de la 1922” sub preşedinţia lui Ion I. Moţa.

În Aprilie 1935, generalul Gh. Cantacuzino tipăreşte un manifest în limbile română şi franceză în care arată că, deşi născut şi crescut în Franţa, nu vede altă soluţie decât a unei înţelegeri între Germania, Italia şi Franţa care să se împotrivească acţiunii iudeo-francmasonice a Societăţii Naţiunilor.

În zilele de 17 şi 19 Aprilie 1935, are loc la Craiova Congresul Studenţilor Români Creştini, preşedinte fiind Traian Cotigă. Ion I. Moţa este proclamat preşedinte al U.N.S.C.R.

La 31 Mai 1935, moare pe câmpul de onoare al Mişcării Legionare Cristache Solomon.

La 5 Iunie 1935, Corneliu Codreanu înfiinţează Partidul Totul pentru Ţară.

În Tabăra de muncă de la Drăgăşani legionarii au lucrat de la 13 Iunie, până la 14 August 1935, fabricând 100 000 de cărămizi destinate zidirii catedralei din acel oraş.

Din Iunie până în Octombrie 1935, legionarii din Giurgiu şi-au construit clădirea
destinată sediului Mişcării Legionare.

De la 30 Iunie până la 15 Septembrie 1935, legionarii au lucrat cărămizi şi au clădit Mănăstirea Izbuc (jud. Bihor).

De la 1 Iulie până la 16 Septembrie 1935, legionarii au lucrat la Buga (jud. Lăpuşna) la temelia unei mănăstiri.

La Aciliu (jud. Sibiu), de la 1 Iulie până la 10 Octombrie 1935, legionarii au clădit o biserică.

Tabăra de la Carmen Sylva a fost cea mai mare tabără de muncă a anului 1935. Acolo au lucrat, de la 5 Iulie până la 10 Septembrie, 800 de legionari în prezenţa Căpitanului, construind 7 cabane, 1 kilometru de şosea, terase, drum de automobile, 3 fântâni, au consolidat malurile, au făcut canale pentru scurgerea apelor, ziduri, turnuri etc.

De la 8 Iulie până la 15 Septembrie 1935, legionarii construiesc un drum prin stâncă la Mănăstirea Amota, locul de odihnă al voievodului Matei Basarab. în acest timp au lucrat 242 de legionari.

Fixarea programului de muncă

sursa foto: fgmanu.ro

În comuna Lat Laz (jud. Alba), de la 15 Iulie la 19 Octombrie 1935, legionarii au construit o minunată casă culturală.

De la 8 Iulie până la 8 Septembrie 1935, legionarii au lucrat cărămizi pentru construirea unei biserici în comuna Marca (jud. Sălaj).

De la 8 Iulie până la 6 Octombrie, 1935, legionarii au lucrat 100 000 de cărămizi pentru a zidi o biserică în comuna Valea Mare (jud. Bălţi).

În comuna Ineu (jud. Arad), de la 18 Iulie până la 14 Septembrie 1935, legionarii au lucrat, într-o tabără, 100 000 de cărămizi destinate construirii unei şcoli în anii următori.

În Tabăra de muncă Iancu Flondor (jud. Storojineţ) legionarii au lucrat cărămizi, pentru Casa Legionară, de la 1 August până la 30 Septembrie 1935.

De la 12 August până la 6 Octombrie 1935, în Nicoreşti (jud. Tecuci) legionarii au lucrat 30 000 de cărămizi pentru Casa Legionară.

De la 9 la 26 August 1935, legionarii au lucrat la pietruirea curţii bisericii şi la repararea bisericii din Baciu (jud. Braşov).

La 17 August 1935, grupul legionar Buşteni ridică o cruce pentru pomenirea primului legionar asasinat în lupta legionară: Virgil Teodorescu.

În Septembrie 1935, începe la Cluj construirea Căminului Ardealul tânăr legionar. Iniţiativa acestei

construcţii a fost luată de comandantul legionar Ion Banea. Pentru construirea căminului s-au organizat 4 tabere: la Chintău, unde de la 18 Iunie până la 1 Septembrie 1935, s-au lucrat 130 000 de cărămizi;  iar de la 17 Iunie 1936, încă 30.000 de cărămizi; la  Baciu, în lunile Iulie şi August 1935, s-au lucrat 100 metri cubi de piatră pentru temelie; la Sutor, în lunile Ianuarie şi Februarie 1936, s-au tăiat lemnele; la Dorobanţi s-a lucrat în 1935 şi 1936. în aceste tabere au lucrat 800 legionari. La 6 Noiembrie 1936, s-a făcut sfinţirea primei construcţii şi de la această dată căminul este locuit de 25 legionari.

De la 16 Septembrie până la 4 Octombrie 1935, legionarii au construit şase diguri ca să împiedice revărsarea apelor Oltului asupra avutului Mănăstirii Mamu (jud. Vâlcea).

La 29 Septembrie 1935, Corneliu Codreanu dă prima circulară pentru comerţul legionar către şefii de judeţ, fixând normele de organizare.

Legionari construind un drum către mânăsturea Arnota (1935)

sursa foto: fgmanu.ro

La 4 Octombrie 1935, în urma propunerii lui Victor Iamandi, ministru al cultelor în vremea aceea, Sfântul Sinod, cu îndemnul patriarhului de pomină Miron Cristea, trimite o adresă către toate eparhiile din ţară prin care interzice munca legionarilor pentru biserici. La 2 Decembrie 1935, generalul Gheorghe Cantacuzino, şeful Partidului Totul pentru Ţară, răspunde printr-un manifest, în termeni categorici, ofensatoarei atitudini a lui Miron Cristea.

La 2 Noiembrie 1935, Căpitanul dă o circulară în care laudă şi încurajează acţiunea lui Horia Sima la Timişoara.

Prin ordinul de la 11 Noiembrie 1935, Căpitanul hotărăşte Controlul Legionar. Controlul avea ca scop păzirea moralităţii şi a corectitudinii legionarilor. „Controlul, spune ordinul pomenit, se va face cu mare amănunţime, cu mare conştiinciozitate şi cu mare severitate. Aici nu există nici toleranţă şi nici milă”. Trebuia să se încheie un raport şi să se înainteze direct şefului Legiunii.

La 14 Noiembrie 1935, Căpitanul inaugurează Cooperativa Legionară din Bucureşti. Fănică Anastasescu este numit administrator şi Emil Eremeiu director.

La 5 Decembrie 1935, după înfiinţarea Controlului Legionar, Căpitanul semnează următorul ordin: „Fănică Anastasescu, în baza ordinului din 11 Noiembrie, denumit Controlul Legionar, vei face un control următorilor: Traian Cotigă, fost preşedinte al Uniunii; Gheorghe Furdui, preşedinte al Centrului; Administraţia ziarului «Cuvântul Studenţesc»; Boştină Vasile, cercul Covurlui”. Fănică Anastasescu fusese aşadar însărcinat de Căpitan cu Controlul Legionar.

La 6 Decembrie 1935 Căpitanul pleacă la Carmen Sylva şi începe redactarea cărţii
PENTRU LEGIONARI.

1936

În Martie 1936, Ion I. Moţa face să apară culegerea lui de articole în cartea Cranii de lemn (Editura Totul pentru Ţară).

La 22 Martie 1936, legionarii ridică o troiţă la Olteţ (jud. Făgăraş).

La 3,4 şi 5 Aprilie 1936, se ţine, la Târgu Mureş, Congresul U.N.S.C.R. Au loc mari manifestaţiuni populare antisemite şi conflicte cu jandarmeria. Este ultimul congres al studenţilor români. Celelalte n-au fost îngăduite de guverne.

La 18 şi 19 Aprilie 1936, se ţine la Bucureşti Congresul Foştilor Conducători din Mişcările Studenţeşti din Asociaţia Generaţiei Mişcărilor Studenţeşti de la 1922, sub preşedinţia lui Ion I. Moţa, membri în comitet fiind aleşi: Radu Budişteanu, inginer Ion Fotiade, Gh. Furdui, Ion Banca, dr. Nicolae Roşu, dr. Ion Istrate, iar secretari: Fănică Anastasescu şi profesor Sima Simulescu.

La 22 Aprilie 1936, Căpitanul se reîntoarce de la Carmen Sylva după ce terminase de scris cartea Pentru Legionari.

La 1 Mai 1936, se deschide Tabăra legionară profesor Traian Brăileanu de la Rădăuţi, care construieşte biserica Arhanghelul Mihail.

Prin circulara de la 30 Mai 1936, Căpitanul înfierează politica externă de trădare a lui N. Titulescu.

Legionarul Gheorghe Grigor este asasinat de comunişti la Cernăuţi în luna August 1936.

La 5 Septembrie 1936, jandarmii năvălesc în Tabăra de la Susai-Predeal condusă de comandantul Ion Dobre, profanează mormintele eroilor neamului, răvăşesc osemintele, devastează tabăra şi obligă pe legionari să o părăsească.

La 9 Septembrie 1936, generalul Cantacuzino-Grănicerul se adresează, printr-o declaraţie publică, prelaţilor, ofiţerilor, miniştrilor şi gazetarilor în care îşi exprimă revolta şi cere pedepsirea profanatorilor. La declaraţie se adaugă scrisoarea lui Ion Dobre şi telegrama lui către regele Carol al II-lea. Totodată, Corneliu Codreanu trimite o scrisoare generalului Cantacuzino, în care, văzând cele ce s-au întâmplat la Predeal, cere: „Imediata scoatere a întregii jandarmerii din cadrele armatei române; pedepsirea celor doi ofiţeri ai căror subalterni au fost capabili de asemenea crimă; arestarea jandarmilor plutonieri şi sergenţi şi judecarea lor pentru profanare; demisia prefectului de Prahova”.

La 10 Septembrie 1936, Căpitanul îndeamnă-pe legionari să-şi facă o bibliotecă. „Ea va fi podoaba şi mândria casei tale”, spune Căpitanul.

La 21 Septembrie 1936, prin Circulara nr. 41, generalul Cantacuzino Grănicerul trimite şefilor de regiuni şi judeţe scrisoarea Căpitanului (în copie) cu privire la liniile de organizare ale Partidului Totul pentru Ţară, înfiinţat la 5 Iunie 1935.

La 1 Octombrie 1936, apare cartea Pentru Legionari (vol. I) a lui Corneliu Z. Codreanu. Cartea de căpătâi a Mişcării Legionare.

La 25 Octombrie 1936, Căpitanul întemeiază un corp legionar aparte numit Muncitorimea Legionară şi numeşte pe inginerul Gheorghe Clime, comandant al Bunei Vestiri, şef al Muncitorimii Legionare din întreaga ţară.

La 25 Octombrie 1936, se sfinţeşte, la Azuga, troiţa lucrată de muncitori.

La 5 Noiembrie 1936, Căpitanul trimite un Memoriu fostului rege Carol al II-lea, în care spune: „Cerem ca M. V. să pretindă tuturor celor ce conduc sau îşi manifestă păreri cu privire la politica externă a României să declare că răspund cu capul pentru directivele pe care şi le însuşesc”.

La 6 Noiembrie 1936, se întemeiază Asociaţia Prietenii Legionarilor.

La 22 Noiembrie 1936, Ion I. Moţa trimite cele două scrisori părinţilor lui şi lui Corneliu Codreanu, care sunt totodată testamentul său.

La 24 Noiembrie 1936, Ion I. Moţa, Vasile Marin, generalul Gh. Cantacuzino, Gh. Clime, preot Dumitrescu Borşa, Neculai Totu, Bănică Dobre şi Alexandru Cantacuzino pleacă în Spania ca luptători legionari pe frontul generalului Franco.

La 6 Decembrie 1936, Căpitanul întemeiază ordinul Buna Vestire, şi numeşte comandanţi ai Bunei Vestiri pe: Ion I. Moţa, ing. Gh. Clime, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneaţă, Mile Lefter şi Ion Blănaru.

La 10 Decembrie 1936, se săvârşeşte unirea dintre muncitori şi studenţi în duhul Căpitanului.

Categorii:Istorie

Mercenarii politici

Astăzi vorbim despre urbanism

Există o seamă de teorii conspiraţioniste conform cărora unii politicieni influenţi, contra unei modice sticluţe cu ţuică şi a unei plăsuţe minuscule de caltaboş, schimbă anumite legi, sau pun o vorbă bună pe unde trebuie, care să faciliteze anumite favoruri diverşilor ţuicari şi caltaboşişti. Exemplele cu teorii fantasmagorice şi conspiraţioniste se ţin lanţ de-a lungul istoriei: modificarea pentru 2 luni a vârstei de pensionare pentru vreo nevastă plictisită de prea multă muncă; vinderea exploatării unor importante resurse naturale naţionale; scoaterea pe motiv de ipohondrie a canaliilor din puşcărie; acordarea unor contracte fără licitaţie sau cu licitaţii trucate… Aceste falsificări menite a denigra cu rea credinţă cireada din parlament şi administraţia publică trebuie să contenească domnilor! Jos mincinoşilor! Vrem butelie!

Ultima utopie ce mi-a intersectat într-o direcţie pur perpendiculară planul imaginar format de urechea mea dreaptă este un text probabil aparţinând unui individ – cel puţin paranoic – angajat la Monitorul Oficial.

Analiză pe text:

Direct din pompoşenia titlului intuim amploarea grozăveniei pe care urmază s-o citim: „Ordonanta de urgenta 7 din 2 februarie 2011 (OUG 7/2011) pentru modificarea si completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul„ pe care lege 350/2001 ştim foarte bine, şi daca nu ştiaţi vă amintesc eu, ca mai fusese modificată la un moment dat prin „Ordonanţa 27/2008”, ordonanţa care fie vorba între noi a fost bătută-n cuie definitiv şi irevocabil, de nici mama lui Ştefan cel Mare n-ar mai putea-o modifica vreo dată, deci ce urmează să vă arăt este o mistificare grosolană a realităţii în care trăim.

Articolul intră direct în subiect şi începe să ne destăinuie diverse modificări ale schimbărilor transformate prin rectificare a legii mai sus amintite. Eu am ales 6 dintre ele, număr oarecum fatidic printre conspiraţionişi, mai ales în condiţiile în care dacă-l înmulţeşti cu 3 nu iese optişpe cum ar crede Moisil de cuviinţă, ci 666:

Ex.I. 10. Articolul 32 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(…)

(5) Dupa aprobarea Planului urbanistic zonal sau de detaliu se poate intocmi documentatia tehnica in vederea obtinerii autorizatiei de construire, exclusiv cu respectarea reglementarilor urbanistice aprobate.

vechea versiune arăta in felul urmator:

(5) Modificarea, prin planuri urbanistice zonale elaborate pentru zone ale unei unitati teritoriale de referinta, a reglementarilor aprobate prin Planul urbanistic general trebuie sa asigure unitatea, coerenta si confortul urban atat ale zonei de studiu, cat si ale teritoriului învecinat. Daca modificarea este elaborata pentru zone ale unei unitati teritoriale de referinta, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu il va putea depasi pe cel aprobat initial cu mai mult de 20%, o singura data.

Carevasăzică, domnu’ angajat la Monitorul Oficial încearcă să ne inducă impresia ca guvernul ar fi corupt şi încearcă să dea mână liberă dezvoltatorilor imobiliari pentru a construi cu mult peste ce cred specialiştii de cuviinţă, pentru a ne degrada nouă standardele de locuire cu clădiri abuzive. Impardonabil domnilor, clasa noastră politică n-ar face aşa ceva pentru o juma’ de ţuică niciodată. Moralitatea clasei noastre politice suferă de un alb imaculat şi de o transparenţă de copac în toiul verii.

Ex.II. 12. La articolul 351 alineatul (4) se abroga.

..şi iată ce se abrogă:

(4) Regulamentul de organizare si functionare, precum si componenta Comisiei Nationale de Dezvoltare Teritoriala se stabilesc prin ordin al ministrului dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor.”

Deci, ministerul nu mai are nevoie să lucreze prea mult având în vedere că madam Udrea va lucra zi şi noapte pentru a stabili componenţa comisiei. Funcţionarii de la minister vor lucra de acum încolo câte 4 ore pe zi, 3 zile pe săptămână, doar şi numai prin grija blondei de la tursim. Băi nene, ce se ajută ministerele astea între ele, cum se degrevează dragele de ele unele pe altele de treburi atât de banale..

Ex.III. 17. La articolul 37, alineatul (5) se abroga.

..şi iată ce se abrogă:

(5) Avizele date de Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si de urbanism se supun deliberarii si aprobarii consiliului judetean, consiliului local, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.

De acum înainte „Comisia” nu mai avea nevoie şi de alte autorizaţii. Membrii Comisiei se vor alege doar dintre cei mai vestiţi guru yoghini, karatişti cu centură portocalie şi finii lui nea Corleone. Vă rugăm sărutaţi inelul Comisiei.

Ex.IV. 18. La articolul 43, alineatul (2) se abroga.

..şi iată ce se abrogă:

11. La articolul 43, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins:

„(2) Incepand cu data de 1 ianuarie 2011, localitatile cu statut de municipiu sau de oras au obligatia sa detina Planul de amenajare a teritoriului zonal periurban ca documentatie de fundamentare a intocmirii Planului urbanistic general. Prevederile Planului de amenajare a teritoriului zonal se introduc in Planul de amenajare a teritoriului judetean.”

De ce ar mai fi nevoie de PATZP pentru fundamentarea PUG-ului şi de ce s-ar m-ai completa PUG-urile cu PUZ-urile autorizate când PUZ-urile în sine devin piatra de temelie a dezvoltarii urbane?!

Vestea în sine este bună, pentru că berzele vor avea dreptul să-şi construiască cuiburile unde vor dori dumnealor, chiar dacă depăşesc înălţimea de racordare la cornişă.

Amuzant e ca totuşi dispoziţia a apucat să fie în vigoare 32 de zile (de la 1 Ianuarie până pe 2 Februarie). Ar trebui să dăm în judecată administraţiile publice locale că nu s-au conformat.

Ex.V. 31. Articolul 53 se abroga.

..şi iată ce se abrogă:

Art. 53. – Autoritatile administratiei publice locale participa la finantarea planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor urbanistice generale care intra in competentele de aprobare, precum si la urmarirea realizarii acestora, potrivit legii.

Ce ne trebuie nouă domnilor ca autorităţile să urmărească lucrările? Acesta ar fi un instrument de poliţie politică menit numai şi numai să pună beţe în roate dezvoltatorilor gingaşi ce vin să facă palate şi castele gratis populaţiei.

Ex.VI. 41. La anexa nr. 2, expresia „Zona protejata” si definitia acesteia, aflate dupa expresia „Zona de risc natural”, precum si expresia „Zona functionala de interes” se abroga.

..şi iată ce definiţii se abrogă:

▪ Zona functionala de interes – zona functionala cu rol important din punct de vedere urbanistic in evolutia localitatii. Zona functionala de interes se stabileste de catre structura de specialitate din subordinea arhitectului-sef si se aproba de catre consiliul local, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, cu avizul Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor.

▪ Zona protejata – suprafata delimitata in jurul unor bunuri de patrimoniu construit sau natural, al unor resurse ale subsolului, in jurul sau in lungul unor oglinzi de apa etc. si in care, prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, se impun masuri restrictive de protectie a acestora prin distanta, functionalitate, inaltime si volumetrie, in scopul ocrotirii sanatatii publice, a mediului si patrimoniului natural si construit.”

Asta da lovitură sub centură! Spionul angajat de ‚agenturli străini‘ vrea să bage zâzanie în coaliţia de guvernare. Zonele protejate, chit că sunt ele protejate natural sau istoric, ţin ori de ministerul mediului, ori de cel al cultelor şi culturii, ministere ce aparţin miniştrilor László Borbély şi Kelemen Hunor, ambii de etnie maghiară dar de o cetăţenie îndoielnică. Tuşeu stimabililor. Rectal! Marca Băse&Udrea.

Oricum ai întoarce-o românul are de suferit. În facultate, împreună cu un bun prieten şi coleg şi folosindu-ne de nişte standarde ce acum deja s-au învechit, am făcut un studiu pentru un cartier din Bucureşti. Rezultatul a fost că la populaţia estimată în acel cartier, necesarul de spaţii verzi, spaţii comerciale, dotări de utilitate publică, ş.a. era de 150% faţă de existent. Concluzia ne-a fost că o treime din blocuri ar fi trebuit jumulite de pe planurile respectivei arii, sau măcar o parte semnificativă din apartamente transformate in duplexuri, pentru a creşte standardul locuirii şi a micşora densitatea populaţiei la hectar boabe. În CAP-uri se cerea creşterea producţiei şi în oraşe depăşirea planului de locuitori / cutia de chibrit. La ce îndesire a clădirilor ne-a supus Ceaşcă, nu-i de mirare că stăm să căutam câte juma’ de oră un loc de parcare, sau că nu ne putem privi copiii de la geam jucându-se în locul de joacă din faţa blocului. Bani de parcări subterane nu sunt pentru că se recuperează greu iar investiţia e mult mai mare. Afaceriştii la noi sunt ajutaţi în pragmatismul lor de indolenţa autorităţilor. Parveniţi sunt şi cei care dau şpaga şi cei care o iau. Toţi vor să se îmbogăţească rapid. Halal dezvoltare durabilă doamnă Udrea! Bucureştiul are o mare rezervă de spaţii în vechile zone industriale ce ar trebui folosită pentru spaţii de agrement sau de utilitate publică, nicidecum pentru a face alte şi alte locuinţe. Vorba colegului meu: „Ce n-a terminat Ceauşescu fac capitaliştii de azi”

Referinţe

legile prezentate mai sus pot fi găsite la următoarele adrese:

http://www.legestart.ro/Legea-350-2001-amenajarea-teritoriului-urbanismul-(MjE0NDg-).htm

http://www.legestart.ro/Ordonanta-27-2008-modificarea-completarea-Legii-350-2001-amenajarea-teritoriului-urbanismul-(MzE1MjQ2).htm

http://www.legestart.ro/Ordonanta-de-urgenta-7-2011-modificarea-completarea-Legii-350-2001-amenajarea-teritoriului-urbanismul-(MzY4OTcz).htm

un articol asemănător poate fi consultat la: http://www.ziaruldeinvestigatii.ro/administratie-publica/52-administraie-public/375-mafia-imobiliar-centreaz-guvernul-udrea-marcheaz

Categorii:Social

Cronologia mișcării legionare (1)

CRONOLOGIE

PRIVIND ISTORIA MIŞCĂRII LEGIONARE

Ștefan Palaghiță, ”Istoria mișcării legionare scrisă de un legionar”

(perioada 1919-1932)

 

sursa foto: sabbo.3x.ro

1919

În luna Octombrie 1919, Corneliu Codreanu se înscrie la Facultatea de Drept a Universităţii din Iaşi.

De la 15 Octombrie 1919 până la 1 Septembrie 1920, Corneliu Codreanu a fost pedagog la Şcoala de Arte şi Meserii din Iaşi.

1920

La 9 Februarie 1920, apare ziarul „Garda Conştiinţei Naţionale” de la Iaşi. În acest ziar se publică Crezul socialismului naţional creştin, alcătuit de Corneliu Codreanu şi Constantin Pancu.

La începutul lui Martie 1920, lucrătorii comunişti din Iaşi făcând o grevă şi arborând steagul roşu la Atelierele Nicolina, Căpitanul izbuteşte să potolească greva şi, făcând o manifestaţie naţionalistă, rupe steagul roşu arborând tricolorul.

În zilele de 4,5 şi 6 Septembrie 1920 are loc, la Cluj, primul congres al studenţilor din România întregită. Corneliu Codreanu, cu un grup de studenţi naţionalişti, izbuteşte să impună congresului hotărârea de eliminare a evreilor din organizaţiile studenţeşti. ,.

Lupta împotriva ateismului: în Noiembrie 1920, profesorii Universităţii din Iaşi hotărând deschiderea Universităţii fără serviciu divin, Corneliu Codreanu se împotriveşte cu un grup de studenţi. La 5 Noiembrie, Corneliu Codreanu . dimpreună cu Vladimir Frimu baricadează intrările şi închid Universitatea. Comuniştii încearcă o contra acţiune care este înfrântă. Universitatea se deschide mai târziu cu serviciu divin.

1922

La 1 Aprilie 1922, apare în Bucureşti revista bilunară „Apărarea Naţională” sub conducerea profesorilor A. C. Cuza şi N. C. Paulescu, şi având ca administrator pe Fănică Anastasescu. Revista avea un caracter doctrinar.

La 20 Mai 1922, Corneliu Codreanu desfiinţează Centrul Studenţesc din Iaşi şi înfiinţează Asociaţia Studenţilor Creştini. La 27 Mai 1922, Corneliu Codreanu, dimpreună cu un grup de 45 studenţi, semnează la Iaşi Angajamentul de onoare de a lupta împotriva cotropirii evreieşti şi pentru înstăpânirea românismului. Printre semnatari erau: Gr. Ghica, Ilie Gârneaţă, Ion Blănaru, A. Ibrăileanu, Gr. Mihuţă, Vladimir Frimu şi C. Ghica.

10 Decembrie 1922: delegaţii centrelor şi societăţilor studenţeşti din ţară se întrunesc în congres în marele amfiteatre al Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Se dă semnalul de luptă al mişcărilor studenţeşti. Se alcătuieşte o moţiune prin care se cere numerus clausus pentru evrei în universităţi şi se veştejeşte acţiunea politică a democraţiei francmasonice. Manifestaţia pe străzile Capitalei ţine până după miezul nopţii. În cartierul Văcăreşti au loc conflicte sângeroase cu evreii. Jandarmii trag focuri de armă. Cad răniţi. Se fac numeroase arestări printre studenţi. În anul următor 10 Decembrie va fi sărbătoarea oficială a studenţimii române.

La 10 Decembrie 1922, profesorul Ion Găvănescul ţine o conferinţă în aula Universităţii din Iaşi, vorbind despre însuşirile sufleteşti ale poporului român.

La 23 Decembrie 1922, Ion I. Moţa dimpreună cu Iustin Ilieşiu fac să apară la Cluj ziarul naţionalist „Dacia Nouă”.

1923

La 19 Februarie 1923, a fost cumpărată camioneta numită Căprioara Legiunii.

La 4 Martie 1923, Corneliu Codreanu, cu 42 de grupuri organizate de el şi steaguri, semnează actul de înfiinţare al Ligii Apărării Naţionale Creştine.

La 26 Martie 1923, guvernul liberal semnează actul de trădare al noii Constituţii, care dădea drepturi politice evreilor. La 28 Martie, Corneliu Codreanu convoacă o adunare la Universitatea din Iaşi pe care autorităţile o interzic. Dar adunarea se ţine în 14 puncte ale oraşului. La 29 Martie 1923, Corneliu Codreanu este arestat şi ţinut în penitenciar o săptămână. „Primele mele zile de închisoare”, va spune Căpitanul în Pentru Legionari (p. 131).

La 22 şi 25 August 1923 se întruneşte la Iaşi Congresul Conducătorilor şi Delegaţiilor Mişcărilor Studenţeşti. Autorităţile interzic congresul, dar adunarea se poate ţine la Mănăstirea Cetăţuia sub preşedinţia lui Ion I. Moţa, care era, totodată, preşedintele Centrului Petru Maior din Cluj.

Se hotărăşte oficial lupta împotriva partidelor politice. Se formează un comitet de acţiune alcătuit din Ion I. Moţa, Tudose Popescu, Ilie Gârneaţă şi Corneliu Codreanu.

Tot atunci se hotărăşte ca 10 Decembrie să fie declarată sărbătoare oficială a studenţimii.

La 22 August 1923, Corneliu Codreanu s-a închinat în stradă, porţile Mitropoliei din Iaşi fiind închise conducătorilor mişcărilor studenţeşti.

La 17 Septembrie 1923, are loc la Câmpulung (Bucovina) congresul L.A.N.C. organizat de Corneliu Codreanu.

În Octombrie 1923, la Iaşi, în casa Butnaru (str. Săvescu), Corneliu Codreanu, Ion I. Moţa, Ilie Gârneaţă, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu şi alţii au pus la cale un complot pentru pedepsirea miniştrilor care au dat drepturi politice evreilor, alcătuind o nouă Constituţie.

8 Octombrie 1923: Complotul din Dealul Spirii. Conducătorii Mişcărilor Studenţeşti, dimpreună cu Corneliu Codreanu, ţin o consfătuire în casele lui Nicolae Dragoş din str. 13 Septembrie nr. 41, Bucureşti. Se hotărăşte împuşcarea politicienilor trădători şi a plutocraţilor evrei. Sunt arestaţi şi depuşi la închisoarea Văcăreşti: Corneliu Codreanu, Ion 1. Moţa, Ilie Gârneaţă, Tudose Popescu, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Leonida Bandac, Vernichescu, Traian Breazu, Nicolae Dragoş, dr. C. Dănulescu, Ion Zelea Codreanu.

studenți în cursul unui proces, denumiți Văcăreșteni

sursa foto: fgmanu.ro

Frăţiile de Cruce au luat fiinţă, la 8 Noiembrie 1923, în închisoarea Văcăreşti, prin hotărârea lui Corneliu Codreanu. „Frăţia de Cruce este un corp de elită a tinerimii… având ca scop suprem de a crea buni ostaşi României de mâine”, spune Corneliu Codreanu.

 

1924

La 28 Martie 1924, în închisoarea Văcăreşti, Ion I. Moţa împuşcă pe studentul Vernichescu, pedepsind astfel trădarea.

La 6 Mai 1924, în casele doamnei Constanţa Ghica din Iaşi (str. Carol 23).
căpitanul hotărăşte ridicarea Căminului Cultural Creştin.

La 8 Mai 1924, Corneliu Codreanu întemeiază la Ungheni prima Tabără de Muncă din România şi din Europa, începând lucrul cu 26 tineri.

La 21 Mai 1924, se judecă în Bucureşti procesul maiorului Bâgulescu, înscenat de mafia liberală. Maiorul Bâgulescu fusese închis la Jilava unde îşi făcuse sărbătorile Paştelui.

La 31 Mai 1924, Corneliu Codreanu şi 50 de tineri, pe când lucrau la o tabără legionară, la o grădinărie din Iaşi, sunt arestaţi de poliţie şi schingiuiţi de poliţaiul Manciu.

La 3 şi 5 Iunie 1924, se ţin la Iaşi întrunirile de protestare contra nelegiuirilor poliţaiului Manciu. Ţin cuvântări profesorii C. Sumuleanu, A. C. Cuza şi alţii.

La 10 August 1924, Corneliu Codreanu se logodeşte cu domnişoara Elena Ilinoiu.

La 26 Septembrie 1924, se judecă la Bucureşti procesul lui Ion I. Moţa care împuşcase, în închisoarea Văcăreşti, pe studentul Vernichescu, pedepsind astfel trădarea complotului din Dealul Spirii. Ion I. Moţa este achitat la orele 3 dimineaţa.

La 25 Octombrie 1924, Corneliu Codreanu fiind atacat chiar în timpul şedinţei, pe când pleda ca avocat în procesul studentului Comârzan, de la Judecătoria ocolului II din Iaşi, îl împuşcă pe poliţaiul Manciu. Corneliu Codreanu este arestai şi, a doua zi, sunt arestaţi şi Ion I. Moţa, Ilie Gârneaţă, Tudose Popescu, Radu Mironovici. Corneliu Codreanu îşi face închisoarea la Galata.

La 27 Octombrie 1924, Corneliu Codreanu este adus la Tribunalul din Iaşi cu cătuşe la mâini, pentru confirmarea mandatului de arestare.

La 29 Noiembrie 1924, Ion I. Moţa trimite din închisoarea Galata un memoriu regelui Ferdinand.

1925

In luna Februarie 1925, Căpitanul este transportat de la închisoarea Galat

a, din Iaşi, unde stătuse încarcerat la un regim sever de la 25 Octombrie 1924, şi transportat la Focşani, pentru judecarea procesului împuşcării lui Manciu.

La începutul lui Martie 1925, Fănică Anastasescu şi Andrei C. Ionescu întemeiază în Bucureşti primele Frăţii de Cruce.

La 20 Mai 1925, începe la Turnu Severin judecarea procesului lui Corneliu Codreanu pentru împuşcarea poliţaiului Manciu. La 2b Mai, Corneliu Codreanu este achitat.

După procesul de la Turnu Severin, Corneliu Codreanu vine în Bucureşti. Despre acest moment politic, Corneliu Codreanu va scrie următoarele: „Cred că erau peste 50 000 de oameni, cuprinşi de un entuziasm căruia nu-i putea sta nimic în cale. A vorbit profesorul Cuza. Am vorbit şi eu. De altfel în toată ţara era un curent naţionalist aşa de puternic încât ar fi putut conduce L.A.N.C. la guvernarea ţării. Treceau nefolosite, în acele zile, cele mai mari momente politice ale acestei mişcări, cu care ea nu se va mai întâlni niciodată. Profesorul Cuza n-a ştiut să valorifice un mare moment tactic cu care atât de rar se întâlnesc mişcările politice. Pentru orice observator obiectiv, cunoscător al luptelor politice, soarta L.A.N.C. a fost pecetluită din acel moment” (Pentru Legionari, p. 251).

La 14 Iunie 1925, Corneliu Codreanu se căsătoreşte, la Focşani, cu Elena Ilinoiu. „Erau de fată între 80-100 000 de oameni”, spune Corneliu Codreanu {Pentru Legionari, p. 255).

Căpitanul și soția sa la nunta ce a avut loc la Focșani

sursa foto: fgmanu.ro

La 10 August 1925, Corneliu Codreanu botează, în judeţul Putna, 100 de copii cu numele Corneliu.

La 13 Septembrie 1925, Corneliu Codreanu pune piatra de temelie a Căminului Cultural Creştin din Iaşi, clădit cu braţele tineretului legionar pe locul donat de inginerul Bejan {Râpa Galbenă).

1926

În luna Mai 1926, Corneliu Codreanu candidează la alegerile generale din judeţul Putna.

1927

La 18 Mai 1927, Căpitanul se reîntoarce în ţară, după ce făcuse o călătorie de studii la Grenoble, întovărăşit de Ion I. Moţa, şi începe reorganizarea mişcării naţionaliste care era fărâmiţată.

La 15 Iunie 1927, Ion I. Moţa îşi susţine teza în ştiinţe juridice la Universitatea din Grenoble, având subiectul La securite juridique dans la Societe de Nations.

La 24 Iunie 1927, se întemeiază la Iaşi, în str. Florilor 26, Legiunea Arhanghelul Mihail sub conducerea lui Corneliu Codreanu.

La 1 Iulie 1927, se cimentează cel dintâi legământ al legionarilor la Focşani, Bucureşti, Cluj şi Câmpulung.

La 10 Iulie 1927, se ţine la Mănăstirea Neamţului Congresul Conducătorilor Mişcărilor Studenţeşti. Corneliu Codreanu, cu sprijinul lui Fănică Anastasescu, impune punctul de vedere al Legiunii Arhanghelul Mihail.

La 1 August 1927, apare nr. 1 din revista bilunară „Pământul Strămoşesc”, organ al Legiunii Arhanghelul Mihail, sub conducerea lui Corneliu Z. Codreanu, având sediul la Iaşi, la Căminul Cultural Creştin.

La 18 August 1927, Ion I. Moţa se căsătoreşte cu domnişoara Iridenta Codrean

u.

La 15 Septembrie 1927, Corneliu Codreanu, Ion I. Moţa, Ilie Gârneaţă, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici publică în revista „Pământul Strămoşesc” principiile de organizare a Legiunii Arhanghelul Mihail.

Andrei C. Ionescu, fiind însărcinat de Căpitan cu organizarea Legiunii Arhanghelul Mihail în Bucureşti, întemeiază, sub conducerea lui, primul cuib legionar, în Capitală, în luna Octombrie 1927. Din acest cuib făceau parte, chiar de la întemeierea lui: Horia Sima, Ion Belgea, Iordache Nicoară, dr. Iosif Dumitru şi alţii. Primele şedinţe s-au ţinut la Căminul studenţesc Sf. Voievozi din Bucureşti.

La 15 Octombrie 1927, s-a încheiat bătălia Legiunii, de o lună şi jumătate, revista „Pământul Strămoşesc” având 2 586 de abonaţi.

La 8 Noiembrie 1927, la Iaşi, legionarii depun primul jurământ pentru a lupta în cadrele Legiunii Arhanghelul Mihail: Corneliu Codreanu, Ion I. Moţa, Ilie Gârneaţă, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Hristache Solomon, Gh. Clime, Mile Lefter, Ion Banea, Victor Silaghi, Nicolae Totu, Alexandru Ventonic, Dumitru Ifrim, Pantelimon Statache, Ghiţă Antonescu, Emil Eremeiu, Ion Bordeianu, M. Ciobanu, Marius Pop, Mişu Crişan, Popa Butnaru, Budoiu, I. Tănăsache, Ştefan Budici, Traian Cotigă. Acestora li se încredinţează Săcuşorul cu Pământ.

8 Noiembrie, ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril este declarată sărbătoare oficială a Mişcării Legionare. În Decembrie 1927 se ţine, la Oradea Mare, Congresul U.N.S.C.R.

sursa foto: miscarea.net

La 10 Decembrie 1928, profesorul Ion Găvănescul primeşte de la Corneliu Codreanu Săcuşorul cu Pământ.

1929

În zilele de 3 şi 4 Ianuarie 1929, în casele generalului Tarnovschi (str. Asachi nr. 2 Iaşi), Căpitanul a ţinut prima adunare a şefilor de cuib din toată ţara.

La 4 Ianuarie 1929, se întemeiază Senatul Legiunii, alcătuit din: Hristache Solomon, general dr. Macridescu, general Ion Tarnovschi, Spiru Peceli, colonel Paul Cambureanu, Ion Butnaru şi profesorul Traian Brăileanu.

La 20 Ianuarie 1929, Căpitanul ţine o conferinţă la Centrul Studenţesc Bucureşti, vorbind despre Generaţia Nouă.

La 14, 15 şi 16 Septembrie 1929, are loc la Mănăstirea Putna, sub preşedinţia lui

Andrei C. Ionescu, Congresul Asociaţiei Studenţeşti Creştine „Ştefan cel Mare”. Acesta doilea congres al studenţimii române la Putna, primul fiind acela din anul 1871 organizat de Iacob Negruzzi, Mihai Eminescu şi Ion Slavici. Căpitanul este naşul drapelului cu zvastică al asociaţiei. Căpitanul ţine o cuvântare în care termină cu îndrumarea: „cartea şi carabina”. Profesorul Traian Brăileanu rosteşte o cuvântare despre problema dictaturii.

În Noiembrie 1929,Andrei C. Ionescu este ales preşedinte al Centrului Studenţesc
Bucureşti. Spiritul legionar domină mişcarea studenţească la Bucureşti.  *

La 10 Decembrie 1929,se inaugurează, în Bucureşti, Biserica studenţească Sf. Anton (Curtea-Veche). Vorbesc: preotul N. Georgescu-Edineţi, duhovnicul studenţimii şi Andrei C. Ionescu, preşedintele Centrului Studenţesc Bucureşti.

La 1, 2 şi 3 Decembrie 1929, are loc la Craiova Congresul U.N.S.C.R. Cu acest prilej Andrei C. Ionescu face un amănunţit istoric al mişcărilor studenţeşti dominate de însufleţirea Căpitanului. După congres, legionarii defilează într-un grup compact, în uniforme şi costume naţionale, sub comanda lui Ion Banca.

La 15 Decembrie 1929, are. loc, în târgul Bereşti (jud. Covurlui), prima întrunire publică legionară organizată de Corneliu Codreanu. În zilele următoare, Căpitanul va face marşul pe Valea Horincii, după Focşani, „al doilea stâlp al Mişcării Legionare”.

De la 23 la 27 Decembrie 1929, arc loc Marşul de propagandă legionară al lui Corneliu Codreanu la Ludoşul de Mureş.

1930

La 26 Ianuarie 1930 şi în zilele următoare are loc Marşul de propagandă legionară al lui Corneliu Codreanu, în Basarabia.

La 26 Ianuarie 1930, profesorul Traian Brăileanu ţine o conferinţă în Bucureşti cimentând ideologia Mişcării Legionare.

La 25 Martie 1930, are loc în sala Societăţii Tinerimea Română din Bucureşti întrunirea de alarmă pentru stârpirea comunismului. S-au adus placarde şi a fost una dintre impunătoarele manifestaţiuni comandate de Corneliu Codreanu.

La 10 Aprilie 1930, au loc în Bucureşti ciocniri sângeroase între invalizii de război şi jandarmerie sub guvernul ţărănist. Studenţimea participă la manifestaţie alături de invalizi, şi la 11 Aprilie are loc întrunirea de protestare a studenţimii de la Societatea Tinerimea Română. Cu acest prilej, a fost arestat un grup de studenţi în frunte cu dr. Gheorghe Sârbulescu. Căpitanul se înscrie ca prim apărător în procesul intentat studenţilor arestaţi.

La 12 Aprilie 1930, Căpitanul convoacă în Bucureşti o întrunire a tinerimii române din toate societăţile şi grupările politice, punând bazele Gărzii de Fier în Capitală.

La 24 Iunie 1930, legionarii organizează prima chetă în Bucureşti, adunându-se suma de 31.456 lei. Tot atunci se cumpără primele trompele folosite în marşul legionar din Bucovina.

În Iulie 1930, tânărul Beza împuşcă pe ministrul Constantin Angelescu. Corneliu Codreanu, apărând pe Beza, este arestat, pentru ca, mai târziu, Beza să comploteze contra Căpitanului.

La 20 Iulie 1930, trebuia să se facă Marşul în Basarabia hotărât de Corneliu Codreanu. Guvernul îl interzice, şi Căpitanul publică „Un apel şi un avertisment”.

La 1, 2 şi 3 Decembrie 1930, se ţine, la Brăila, Congresul U.N.S.C.R. Rostesc cuvântări: Ion Belgea, Traian Cotigă, Ion Banea, Andrei C. Ionescu şi Ilie Gârneaţă.

La 8 Noiembrie 1930, se inaugurează în Bucureşti, Calea Victoriei nr. 40, primul sediu al Gărzii de Fier.

1931

La 11 Ianuarie 1931, Ion Mihalache dizolvă Garda de Fier. În Ianuarie 1931 Corneliu Codreanu este arestat. Legionarii întăresc lupta. Printre ei se remarcă: Ion Belgea, Andrei Ionescu, Fănică Anastasescu, Iordache Nicoară, Doru Belimace, Horia Sima, Victor Chirulescu, Traian Cotigă, Nicolae Pătraşcu, Iancu Caranica şi Virgil Rădulescu.

La 27 Februarie 1931, se judecă procesul lui Corneliu Codreanu şi al Gărzii de Fier după dizolvarea hotărâtă de Ion Mihalache. Acu/aţii, după câteva zile de „deliberare”, sunt achitaţi.

La 6 Martie 1931, Traian Cotigă este ales preşedinte al Centrului Studenţesc Bucureşti.

La 26 Martie 1931, se judecă la Curtea de Apel procesul lui Corneliu Codreanu şi al dizolvării Gărzii de Fier. Căpitanul este achitat în unanimitate după 87 zile de închisoare.

Horia Sima

La 31 Martie 1931, se respinge apelul în procesul lui Corneliu Codreanu şi cei „şase” sunt eliberaţi din închisoare.

La 1 Iunie 1931, se fac alegeri generale pentru Cameră. Garda de Fier depune liste în 17 judeţe şi obţine 34 000 de voturi, dar sub numele de Gruparea Corneliu Codreanu.

La 31 August 1931, se fac alegeri parţiale în judeţul Neamţ. Corneliu Codreanu candidează şi obţine 11 300 voturi, fiind ales deputat.

La 3 Decembrie 1931, Căpitanul îşi rosteşte discursul de răspuns la Mesaj în
Camera Deputaţilor.

1932

În luna Martie 1932, Garda de Fier este dizolvată pentru a doua oară de guvernul Iorga-Argetoianu, Se fac arestări, sediile sunt sigilate, Corneliu Codreanu este împiedicat să vorbească şi să se apere în Parlament.

La 17 Aprilie 1932, Ion Zelea Codreanu candidează la alegerile parţiale din judeţul Tutova. Se dă o lupta aprigă la care participă Caratănase, Doru Belimace, Victor Silaghi, Ion Antoniu, Andrei C. Ionescu şi Senatul Legiunii. Obţinând 5.600 voturi, Ion Zelea Codreanu este ales deputat.

In luna Iulie 1932, se fac alegeri generale şi Corneliu Codreanu, într-o noapte, singur, hotărăşte depunerea candidaturilor în 36 judeţe. Rezultatul: Garda de Fier obţine 70 000 voturi, ceea ce înseamnă 5 locuri în Parlament.

La 10 Decembrie 1932, Corneliu Codreanu înfiinţează prin ordin de zi gradul de comandant legionar şi înaintează la acest grad, prima promoţie de legionari, pe următorii: Ion Banea, Ion Belgea, Ion Blănaru, preot Dumitrescu Ion, Andrei C. Ionescu, Victor Silaghi, Nicolae Totu, Traian Cotigă şi Tănase

Categorii:Istorie

Munca patriotică vs. taberele de muncă

Ceaușescu ne trimitea la câmp, prin fabrici şi uzine, sau prin ferme de tot felul, chit că eram elevi, studenți, soldați sau sculeri-matriţeri, fără să ştim de ce ne ducem în voia incombatabilului” că aşa este bine pentru ţară”.

Când eram la grădiniţă, sora mea (care era deja pe la sfârşitul gimnaziului) se plângea de ocarele pe care le primea de la dirigintă pentru că nu îndeplinea planul de cioburi de sticlă. Soră-mea, încă din acele tinereţuri, n-a avut îndemânarea de a înghiţi – scuzaţi expresia – rahat, cu zâmbetul pe buze, aşa că a luat o cârcă de borcane de la maică-mea din beci şi le-a troznit cu putere în containeru’ cu cioburi, (spre disperarea bietei de maică-mea, care rămânea fără material de conserve pe iarnă) atrăgându-şi alte ocări de la dirigintă, chipurile pentru că trişa sistemul şi nu aducea cioburi veritabile ci produse la locul de muncă. Colegii mai zâmbăreţi zdrobeau sticlele cu ciocanul acasă, pentru că nimeni nu era atât de handicapat să spargă permanent din neatenţie sticle de jumate, ca să nu mai zic că nenorocitele erau turnate atât de bine că nu se spargeau nici dacă le dădeai drumul de la etaju’ doi, încât să satisfacă dorinţele partidului.

Mi-aduc aminte că prin clasa I sau a II-a ne-a luat învăţătoarea pe deal la cules de măceşe. Ce urmărea partidul cu acele măceşe este încontinuare o necunoscută, dar faptul era clar: fiecare mucos trebuia să strângă dintre spinii „trandafirului sălbatic” câte 2-3 kile de boabe roşii. În clasa mea erau câteva categorii clare de culegători: unii culegeau de teamă să nu ia vre-un 4 la mate.. şi asta nu pentru că învăţătoarea ar fi fost cârcotaşă ci pentru că erau într-adevăr bâtă la mate; alţii culegeau pentru că erau ei mai harnici din fire concomitent cu faptul că nu erau chemaţi de nici unul din colegi la vreo năzbâtie sau joacă.. evident; alţii nu culegeau din principiu pentru că erau soi rău şi făceau oricum pe dos de ce li se zicea; cei care nu culegeau pentru că îi convinsesem eu că e o tâmpenie să munceşti aiurea şi stăteau ascunşi rânjind printre mărăcini (adică eu şi cu un amic de-al meu din acea vreme); şi ultima categorie era reprezentată de ‘brilianţii’ clasei, care se gudurau pe lângă învăţătoare, „pionierii de azi, uteciştii de mâine”. Din această ultimă categorie făcea parte un tiz de-al unui membru al academiei române (nu-i zic numele.. persoană neimportantă), care în timp ce învăţătoarea ne strângea şi ne explica faptul că trebuie să ne întoarcem spre şcoală, a mai strâns un kil de măceşe, lucru cu care s-a lăudat persoanei care mai târziu l-a făcut şi comandant de detaşament, cu ciucuri galbeni! (sau albaştri, nu mai ştiu exact ierarhia), omul însărcinat în zilele normale de a verifica în pauze dacă ne-am făcut temele şi de a raporta întocmai la începutul fiecărei lecţii cine este oaia neagră.

Tot în aceeaşi perioadă, sora mea liceeancă a fost detaşată (clasa a IX-a) împreună cu colegii ei, pentru două săptămâni la ‘lădiţe’. Ce presupuneau lădiţele astea? Culegeau borcane cu magiun de pe linia fabricii şi le puneau ordonat în lădiţe – pe căpiţe paralelipipedice – pentru a fi colectate de camioanele patriei. Într-o zi un coleg mai flegmatic, a spart unul din borcane, a scos o pâine din ghiozdan şi a împărţit tuturor colegilor ce stăteau de ore bune înfometaţi la munca patriotică, câte o felie de pâine cu magiun. Problemă domnilor. Aachtung! Cineva a furat din bunul public ce aparţine întregului popor. N-a contat faptul că multe borcănele se spărgeau oricum din pricina manipulării, ci doar faptul că respectivul tovarăş a furat din binele poporului.

Munca patriotică a avut o hibă a ei. Nu li s-a explicat de ce e bună şi cel mai important e că era impusă.

Într-un alt trecut au existat oameni care nu se duceau forțat la muncă patriotică. Oamenii se înhămau de unii singuri la câte-o treabă şi din convingeri proprii o făceau din plăcere şi o duceau la bun sfârşit. Moca! Fără remuneraţie mică după buget.. ba chiar din fonduri proprii. Ţelul lor era unul pur, considerabil acum naiv, şi anume acela de a consolida naţia română chiar la baza ei: biserica şi credinţa, investiţia în copii, respectul pentru bătrâni şi păstrarea vie a memoriei eroilor neamului românesc.

Tabelul de mai jos este unul în care sunt arătate o parte din taberele de muncă organizate de legionari în perioada 1933-1936. Aceste date au fost culese din cronologia cărţii lui Ştefan Palaghiţă, „Istoria Mişcării Legionare scrisă de un legionar”, p. 15-38.

Un neam, o naţie, când îşi pierde tradiţia, cultura, folclorul, credinţa, ş.a.m.d. se desfiinţează de unul singur. Cum v-aţi imagina o Românie în care toţi românii vorbesc englezeşte, mănâncă şaorma, dansează pe manele, fac Yoga, îşi ordonează casa feng-shui, rad ţeasta unui panda sau unui câine pentru a-şi găti o cină şi în final beau un whisky sau un sake pentru a se uita la o reţetă spiritualo-culinară de prelungire a vieţii? Nu e nevoie să fim cuceriţi cu tancuri şi mitraliere. E deajuns să fim cuceriţi cultural şi economic pentru a ne distruge ca neam. În acel moment nu ne va mai păsa dacă suntem supuşi de unguri, dacă suntem conduşi de ţigani, sau dacă vom fi încontinuare controlaţi de evrei.

Românul, adică eu împreună cu tine, trebuie să punem mâna să ne clădim ţara. Gata cu speranţa comodă că vine altu’ şi ne trimite ciolanu’ acasă. Ilici, Constantinescu, Băse, Boc, Năstase, Văcăroiu, toţi aştia ne-au vândut himere. Aş putea să te îndemn să nu mai dai şi să nu mai iei şpagă, să nu joci la loto, să pui mâna să-ţi faci treaba cum trebuie la muncă, să nu sapi pe la spate pe altul, etc.. dar nu o voi face. Te îndemn doar să-ţi urmezi conştiinţa. Pune osul la construirea unei ţări frumoase fiind corect, muncitor, răbdător şi dezinteresat material. România e ceea ce vrei de fapt dar nu se poate nu din cauza celorlalţi ci din cauza ta. Caută hibele neamului în propria curte.

Flamura Verde va publica începând de mâine – în 4 episoade – întreaga cronologie a lui Ştefan Palaghiţă. Documentul este unul în care se găsesc date scoase din manualele de istorie pentru perioada anilor ’30.

Categorii:National

Un filmuleț interesant

Adunătură bliț! (flash mob)

http://cache.apropo.ro/4d88c191afb13/videoplayer.swf?key=f0f99fef0a94be76f7f32d2613b73f1f&autostart=false

din păcate în unele browsere va trebui să apăsaţi pe link pentru a putea vedea filmul

Categorii:Social