Cronologia mișcării legionare (1)

CRONOLOGIE

PRIVIND ISTORIA MIŞCĂRII LEGIONARE

Ștefan Palaghiță, ”Istoria mișcării legionare scrisă de un legionar”

(perioada 1919-1932)

 

sursa foto: sabbo.3x.ro

1919

În luna Octombrie 1919, Corneliu Codreanu se înscrie la Facultatea de Drept a Universităţii din Iaşi.

De la 15 Octombrie 1919 până la 1 Septembrie 1920, Corneliu Codreanu a fost pedagog la Şcoala de Arte şi Meserii din Iaşi.

1920

La 9 Februarie 1920, apare ziarul „Garda Conştiinţei Naţionale” de la Iaşi. În acest ziar se publică Crezul socialismului naţional creştin, alcătuit de Corneliu Codreanu şi Constantin Pancu.

La începutul lui Martie 1920, lucrătorii comunişti din Iaşi făcând o grevă şi arborând steagul roşu la Atelierele Nicolina, Căpitanul izbuteşte să potolească greva şi, făcând o manifestaţie naţionalistă, rupe steagul roşu arborând tricolorul.

În zilele de 4,5 şi 6 Septembrie 1920 are loc, la Cluj, primul congres al studenţilor din România întregită. Corneliu Codreanu, cu un grup de studenţi naţionalişti, izbuteşte să impună congresului hotărârea de eliminare a evreilor din organizaţiile studenţeşti. ,.

Lupta împotriva ateismului: în Noiembrie 1920, profesorii Universităţii din Iaşi hotărând deschiderea Universităţii fără serviciu divin, Corneliu Codreanu se împotriveşte cu un grup de studenţi. La 5 Noiembrie, Corneliu Codreanu . dimpreună cu Vladimir Frimu baricadează intrările şi închid Universitatea. Comuniştii încearcă o contra acţiune care este înfrântă. Universitatea se deschide mai târziu cu serviciu divin.

1922

La 1 Aprilie 1922, apare în Bucureşti revista bilunară „Apărarea Naţională” sub conducerea profesorilor A. C. Cuza şi N. C. Paulescu, şi având ca administrator pe Fănică Anastasescu. Revista avea un caracter doctrinar.

La 20 Mai 1922, Corneliu Codreanu desfiinţează Centrul Studenţesc din Iaşi şi înfiinţează Asociaţia Studenţilor Creştini. La 27 Mai 1922, Corneliu Codreanu, dimpreună cu un grup de 45 studenţi, semnează la Iaşi Angajamentul de onoare de a lupta împotriva cotropirii evreieşti şi pentru înstăpânirea românismului. Printre semnatari erau: Gr. Ghica, Ilie Gârneaţă, Ion Blănaru, A. Ibrăileanu, Gr. Mihuţă, Vladimir Frimu şi C. Ghica.

10 Decembrie 1922: delegaţii centrelor şi societăţilor studenţeşti din ţară se întrunesc în congres în marele amfiteatre al Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Se dă semnalul de luptă al mişcărilor studenţeşti. Se alcătuieşte o moţiune prin care se cere numerus clausus pentru evrei în universităţi şi se veştejeşte acţiunea politică a democraţiei francmasonice. Manifestaţia pe străzile Capitalei ţine până după miezul nopţii. În cartierul Văcăreşti au loc conflicte sângeroase cu evreii. Jandarmii trag focuri de armă. Cad răniţi. Se fac numeroase arestări printre studenţi. În anul următor 10 Decembrie va fi sărbătoarea oficială a studenţimii române.

La 10 Decembrie 1922, profesorul Ion Găvănescul ţine o conferinţă în aula Universităţii din Iaşi, vorbind despre însuşirile sufleteşti ale poporului român.

La 23 Decembrie 1922, Ion I. Moţa dimpreună cu Iustin Ilieşiu fac să apară la Cluj ziarul naţionalist „Dacia Nouă”.

1923

La 19 Februarie 1923, a fost cumpărată camioneta numită Căprioara Legiunii.

La 4 Martie 1923, Corneliu Codreanu, cu 42 de grupuri organizate de el şi steaguri, semnează actul de înfiinţare al Ligii Apărării Naţionale Creştine.

La 26 Martie 1923, guvernul liberal semnează actul de trădare al noii Constituţii, care dădea drepturi politice evreilor. La 28 Martie, Corneliu Codreanu convoacă o adunare la Universitatea din Iaşi pe care autorităţile o interzic. Dar adunarea se ţine în 14 puncte ale oraşului. La 29 Martie 1923, Corneliu Codreanu este arestat şi ţinut în penitenciar o săptămână. „Primele mele zile de închisoare”, va spune Căpitanul în Pentru Legionari (p. 131).

La 22 şi 25 August 1923 se întruneşte la Iaşi Congresul Conducătorilor şi Delegaţiilor Mişcărilor Studenţeşti. Autorităţile interzic congresul, dar adunarea se poate ţine la Mănăstirea Cetăţuia sub preşedinţia lui Ion I. Moţa, care era, totodată, preşedintele Centrului Petru Maior din Cluj.

Se hotărăşte oficial lupta împotriva partidelor politice. Se formează un comitet de acţiune alcătuit din Ion I. Moţa, Tudose Popescu, Ilie Gârneaţă şi Corneliu Codreanu.

Tot atunci se hotărăşte ca 10 Decembrie să fie declarată sărbătoare oficială a studenţimii.

La 22 August 1923, Corneliu Codreanu s-a închinat în stradă, porţile Mitropoliei din Iaşi fiind închise conducătorilor mişcărilor studenţeşti.

La 17 Septembrie 1923, are loc la Câmpulung (Bucovina) congresul L.A.N.C. organizat de Corneliu Codreanu.

În Octombrie 1923, la Iaşi, în casa Butnaru (str. Săvescu), Corneliu Codreanu, Ion I. Moţa, Ilie Gârneaţă, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu şi alţii au pus la cale un complot pentru pedepsirea miniştrilor care au dat drepturi politice evreilor, alcătuind o nouă Constituţie.

8 Octombrie 1923: Complotul din Dealul Spirii. Conducătorii Mişcărilor Studenţeşti, dimpreună cu Corneliu Codreanu, ţin o consfătuire în casele lui Nicolae Dragoş din str. 13 Septembrie nr. 41, Bucureşti. Se hotărăşte împuşcarea politicienilor trădători şi a plutocraţilor evrei. Sunt arestaţi şi depuşi la închisoarea Văcăreşti: Corneliu Codreanu, Ion 1. Moţa, Ilie Gârneaţă, Tudose Popescu, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Leonida Bandac, Vernichescu, Traian Breazu, Nicolae Dragoş, dr. C. Dănulescu, Ion Zelea Codreanu.

studenți în cursul unui proces, denumiți Văcăreșteni

sursa foto: fgmanu.ro

Frăţiile de Cruce au luat fiinţă, la 8 Noiembrie 1923, în închisoarea Văcăreşti, prin hotărârea lui Corneliu Codreanu. „Frăţia de Cruce este un corp de elită a tinerimii… având ca scop suprem de a crea buni ostaşi României de mâine”, spune Corneliu Codreanu.

 

1924

La 28 Martie 1924, în închisoarea Văcăreşti, Ion I. Moţa împuşcă pe studentul Vernichescu, pedepsind astfel trădarea.

La 6 Mai 1924, în casele doamnei Constanţa Ghica din Iaşi (str. Carol 23).
căpitanul hotărăşte ridicarea Căminului Cultural Creştin.

La 8 Mai 1924, Corneliu Codreanu întemeiază la Ungheni prima Tabără de Muncă din România şi din Europa, începând lucrul cu 26 tineri.

La 21 Mai 1924, se judecă în Bucureşti procesul maiorului Bâgulescu, înscenat de mafia liberală. Maiorul Bâgulescu fusese închis la Jilava unde îşi făcuse sărbătorile Paştelui.

La 31 Mai 1924, Corneliu Codreanu şi 50 de tineri, pe când lucrau la o tabără legionară, la o grădinărie din Iaşi, sunt arestaţi de poliţie şi schingiuiţi de poliţaiul Manciu.

La 3 şi 5 Iunie 1924, se ţin la Iaşi întrunirile de protestare contra nelegiuirilor poliţaiului Manciu. Ţin cuvântări profesorii C. Sumuleanu, A. C. Cuza şi alţii.

La 10 August 1924, Corneliu Codreanu se logodeşte cu domnişoara Elena Ilinoiu.

La 26 Septembrie 1924, se judecă la Bucureşti procesul lui Ion I. Moţa care împuşcase, în închisoarea Văcăreşti, pe studentul Vernichescu, pedepsind astfel trădarea complotului din Dealul Spirii. Ion I. Moţa este achitat la orele 3 dimineaţa.

La 25 Octombrie 1924, Corneliu Codreanu fiind atacat chiar în timpul şedinţei, pe când pleda ca avocat în procesul studentului Comârzan, de la Judecătoria ocolului II din Iaşi, îl împuşcă pe poliţaiul Manciu. Corneliu Codreanu este arestai şi, a doua zi, sunt arestaţi şi Ion I. Moţa, Ilie Gârneaţă, Tudose Popescu, Radu Mironovici. Corneliu Codreanu îşi face închisoarea la Galata.

La 27 Octombrie 1924, Corneliu Codreanu este adus la Tribunalul din Iaşi cu cătuşe la mâini, pentru confirmarea mandatului de arestare.

La 29 Noiembrie 1924, Ion I. Moţa trimite din închisoarea Galata un memoriu regelui Ferdinand.

1925

In luna Februarie 1925, Căpitanul este transportat de la închisoarea Galat

a, din Iaşi, unde stătuse încarcerat la un regim sever de la 25 Octombrie 1924, şi transportat la Focşani, pentru judecarea procesului împuşcării lui Manciu.

La începutul lui Martie 1925, Fănică Anastasescu şi Andrei C. Ionescu întemeiază în Bucureşti primele Frăţii de Cruce.

La 20 Mai 1925, începe la Turnu Severin judecarea procesului lui Corneliu Codreanu pentru împuşcarea poliţaiului Manciu. La 2b Mai, Corneliu Codreanu este achitat.

După procesul de la Turnu Severin, Corneliu Codreanu vine în Bucureşti. Despre acest moment politic, Corneliu Codreanu va scrie următoarele: „Cred că erau peste 50 000 de oameni, cuprinşi de un entuziasm căruia nu-i putea sta nimic în cale. A vorbit profesorul Cuza. Am vorbit şi eu. De altfel în toată ţara era un curent naţionalist aşa de puternic încât ar fi putut conduce L.A.N.C. la guvernarea ţării. Treceau nefolosite, în acele zile, cele mai mari momente politice ale acestei mişcări, cu care ea nu se va mai întâlni niciodată. Profesorul Cuza n-a ştiut să valorifice un mare moment tactic cu care atât de rar se întâlnesc mişcările politice. Pentru orice observator obiectiv, cunoscător al luptelor politice, soarta L.A.N.C. a fost pecetluită din acel moment” (Pentru Legionari, p. 251).

La 14 Iunie 1925, Corneliu Codreanu se căsătoreşte, la Focşani, cu Elena Ilinoiu. „Erau de fată între 80-100 000 de oameni”, spune Corneliu Codreanu {Pentru Legionari, p. 255).

Căpitanul și soția sa la nunta ce a avut loc la Focșani

sursa foto: fgmanu.ro

La 10 August 1925, Corneliu Codreanu botează, în judeţul Putna, 100 de copii cu numele Corneliu.

La 13 Septembrie 1925, Corneliu Codreanu pune piatra de temelie a Căminului Cultural Creştin din Iaşi, clădit cu braţele tineretului legionar pe locul donat de inginerul Bejan {Râpa Galbenă).

1926

În luna Mai 1926, Corneliu Codreanu candidează la alegerile generale din judeţul Putna.

1927

La 18 Mai 1927, Căpitanul se reîntoarce în ţară, după ce făcuse o călătorie de studii la Grenoble, întovărăşit de Ion I. Moţa, şi începe reorganizarea mişcării naţionaliste care era fărâmiţată.

La 15 Iunie 1927, Ion I. Moţa îşi susţine teza în ştiinţe juridice la Universitatea din Grenoble, având subiectul La securite juridique dans la Societe de Nations.

La 24 Iunie 1927, se întemeiază la Iaşi, în str. Florilor 26, Legiunea Arhanghelul Mihail sub conducerea lui Corneliu Codreanu.

La 1 Iulie 1927, se cimentează cel dintâi legământ al legionarilor la Focşani, Bucureşti, Cluj şi Câmpulung.

La 10 Iulie 1927, se ţine la Mănăstirea Neamţului Congresul Conducătorilor Mişcărilor Studenţeşti. Corneliu Codreanu, cu sprijinul lui Fănică Anastasescu, impune punctul de vedere al Legiunii Arhanghelul Mihail.

La 1 August 1927, apare nr. 1 din revista bilunară „Pământul Strămoşesc”, organ al Legiunii Arhanghelul Mihail, sub conducerea lui Corneliu Z. Codreanu, având sediul la Iaşi, la Căminul Cultural Creştin.

La 18 August 1927, Ion I. Moţa se căsătoreşte cu domnişoara Iridenta Codrean

u.

La 15 Septembrie 1927, Corneliu Codreanu, Ion I. Moţa, Ilie Gârneaţă, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici publică în revista „Pământul Strămoşesc” principiile de organizare a Legiunii Arhanghelul Mihail.

Andrei C. Ionescu, fiind însărcinat de Căpitan cu organizarea Legiunii Arhanghelul Mihail în Bucureşti, întemeiază, sub conducerea lui, primul cuib legionar, în Capitală, în luna Octombrie 1927. Din acest cuib făceau parte, chiar de la întemeierea lui: Horia Sima, Ion Belgea, Iordache Nicoară, dr. Iosif Dumitru şi alţii. Primele şedinţe s-au ţinut la Căminul studenţesc Sf. Voievozi din Bucureşti.

La 15 Octombrie 1927, s-a încheiat bătălia Legiunii, de o lună şi jumătate, revista „Pământul Strămoşesc” având 2 586 de abonaţi.

La 8 Noiembrie 1927, la Iaşi, legionarii depun primul jurământ pentru a lupta în cadrele Legiunii Arhanghelul Mihail: Corneliu Codreanu, Ion I. Moţa, Ilie Gârneaţă, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Hristache Solomon, Gh. Clime, Mile Lefter, Ion Banea, Victor Silaghi, Nicolae Totu, Alexandru Ventonic, Dumitru Ifrim, Pantelimon Statache, Ghiţă Antonescu, Emil Eremeiu, Ion Bordeianu, M. Ciobanu, Marius Pop, Mişu Crişan, Popa Butnaru, Budoiu, I. Tănăsache, Ştefan Budici, Traian Cotigă. Acestora li se încredinţează Săcuşorul cu Pământ.

8 Noiembrie, ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril este declarată sărbătoare oficială a Mişcării Legionare. În Decembrie 1927 se ţine, la Oradea Mare, Congresul U.N.S.C.R.

sursa foto: miscarea.net

La 10 Decembrie 1928, profesorul Ion Găvănescul primeşte de la Corneliu Codreanu Săcuşorul cu Pământ.

1929

În zilele de 3 şi 4 Ianuarie 1929, în casele generalului Tarnovschi (str. Asachi nr. 2 Iaşi), Căpitanul a ţinut prima adunare a şefilor de cuib din toată ţara.

La 4 Ianuarie 1929, se întemeiază Senatul Legiunii, alcătuit din: Hristache Solomon, general dr. Macridescu, general Ion Tarnovschi, Spiru Peceli, colonel Paul Cambureanu, Ion Butnaru şi profesorul Traian Brăileanu.

La 20 Ianuarie 1929, Căpitanul ţine o conferinţă la Centrul Studenţesc Bucureşti, vorbind despre Generaţia Nouă.

La 14, 15 şi 16 Septembrie 1929, are loc la Mănăstirea Putna, sub preşedinţia lui

Andrei C. Ionescu, Congresul Asociaţiei Studenţeşti Creştine „Ştefan cel Mare”. Acesta doilea congres al studenţimii române la Putna, primul fiind acela din anul 1871 organizat de Iacob Negruzzi, Mihai Eminescu şi Ion Slavici. Căpitanul este naşul drapelului cu zvastică al asociaţiei. Căpitanul ţine o cuvântare în care termină cu îndrumarea: „cartea şi carabina”. Profesorul Traian Brăileanu rosteşte o cuvântare despre problema dictaturii.

În Noiembrie 1929,Andrei C. Ionescu este ales preşedinte al Centrului Studenţesc
Bucureşti. Spiritul legionar domină mişcarea studenţească la Bucureşti.  *

La 10 Decembrie 1929,se inaugurează, în Bucureşti, Biserica studenţească Sf. Anton (Curtea-Veche). Vorbesc: preotul N. Georgescu-Edineţi, duhovnicul studenţimii şi Andrei C. Ionescu, preşedintele Centrului Studenţesc Bucureşti.

La 1, 2 şi 3 Decembrie 1929, are loc la Craiova Congresul U.N.S.C.R. Cu acest prilej Andrei C. Ionescu face un amănunţit istoric al mişcărilor studenţeşti dominate de însufleţirea Căpitanului. După congres, legionarii defilează într-un grup compact, în uniforme şi costume naţionale, sub comanda lui Ion Banca.

La 15 Decembrie 1929, are. loc, în târgul Bereşti (jud. Covurlui), prima întrunire publică legionară organizată de Corneliu Codreanu. În zilele următoare, Căpitanul va face marşul pe Valea Horincii, după Focşani, „al doilea stâlp al Mişcării Legionare”.

De la 23 la 27 Decembrie 1929, arc loc Marşul de propagandă legionară al lui Corneliu Codreanu la Ludoşul de Mureş.

1930

La 26 Ianuarie 1930 şi în zilele următoare are loc Marşul de propagandă legionară al lui Corneliu Codreanu, în Basarabia.

La 26 Ianuarie 1930, profesorul Traian Brăileanu ţine o conferinţă în Bucureşti cimentând ideologia Mişcării Legionare.

La 25 Martie 1930, are loc în sala Societăţii Tinerimea Română din Bucureşti întrunirea de alarmă pentru stârpirea comunismului. S-au adus placarde şi a fost una dintre impunătoarele manifestaţiuni comandate de Corneliu Codreanu.

La 10 Aprilie 1930, au loc în Bucureşti ciocniri sângeroase între invalizii de război şi jandarmerie sub guvernul ţărănist. Studenţimea participă la manifestaţie alături de invalizi, şi la 11 Aprilie are loc întrunirea de protestare a studenţimii de la Societatea Tinerimea Română. Cu acest prilej, a fost arestat un grup de studenţi în frunte cu dr. Gheorghe Sârbulescu. Căpitanul se înscrie ca prim apărător în procesul intentat studenţilor arestaţi.

La 12 Aprilie 1930, Căpitanul convoacă în Bucureşti o întrunire a tinerimii române din toate societăţile şi grupările politice, punând bazele Gărzii de Fier în Capitală.

La 24 Iunie 1930, legionarii organizează prima chetă în Bucureşti, adunându-se suma de 31.456 lei. Tot atunci se cumpără primele trompele folosite în marşul legionar din Bucovina.

În Iulie 1930, tânărul Beza împuşcă pe ministrul Constantin Angelescu. Corneliu Codreanu, apărând pe Beza, este arestat, pentru ca, mai târziu, Beza să comploteze contra Căpitanului.

La 20 Iulie 1930, trebuia să se facă Marşul în Basarabia hotărât de Corneliu Codreanu. Guvernul îl interzice, şi Căpitanul publică „Un apel şi un avertisment”.

La 1, 2 şi 3 Decembrie 1930, se ţine, la Brăila, Congresul U.N.S.C.R. Rostesc cuvântări: Ion Belgea, Traian Cotigă, Ion Banea, Andrei C. Ionescu şi Ilie Gârneaţă.

La 8 Noiembrie 1930, se inaugurează în Bucureşti, Calea Victoriei nr. 40, primul sediu al Gărzii de Fier.

1931

La 11 Ianuarie 1931, Ion Mihalache dizolvă Garda de Fier. În Ianuarie 1931 Corneliu Codreanu este arestat. Legionarii întăresc lupta. Printre ei se remarcă: Ion Belgea, Andrei Ionescu, Fănică Anastasescu, Iordache Nicoară, Doru Belimace, Horia Sima, Victor Chirulescu, Traian Cotigă, Nicolae Pătraşcu, Iancu Caranica şi Virgil Rădulescu.

La 27 Februarie 1931, se judecă procesul lui Corneliu Codreanu şi al Gărzii de Fier după dizolvarea hotărâtă de Ion Mihalache. Acu/aţii, după câteva zile de „deliberare”, sunt achitaţi.

La 6 Martie 1931, Traian Cotigă este ales preşedinte al Centrului Studenţesc Bucureşti.

La 26 Martie 1931, se judecă la Curtea de Apel procesul lui Corneliu Codreanu şi al dizolvării Gărzii de Fier. Căpitanul este achitat în unanimitate după 87 zile de închisoare.

Horia Sima

La 31 Martie 1931, se respinge apelul în procesul lui Corneliu Codreanu şi cei „şase” sunt eliberaţi din închisoare.

La 1 Iunie 1931, se fac alegeri generale pentru Cameră. Garda de Fier depune liste în 17 judeţe şi obţine 34 000 de voturi, dar sub numele de Gruparea Corneliu Codreanu.

La 31 August 1931, se fac alegeri parţiale în judeţul Neamţ. Corneliu Codreanu candidează şi obţine 11 300 voturi, fiind ales deputat.

La 3 Decembrie 1931, Căpitanul îşi rosteşte discursul de răspuns la Mesaj în
Camera Deputaţilor.

1932

În luna Martie 1932, Garda de Fier este dizolvată pentru a doua oară de guvernul Iorga-Argetoianu, Se fac arestări, sediile sunt sigilate, Corneliu Codreanu este împiedicat să vorbească şi să se apere în Parlament.

La 17 Aprilie 1932, Ion Zelea Codreanu candidează la alegerile parţiale din judeţul Tutova. Se dă o lupta aprigă la care participă Caratănase, Doru Belimace, Victor Silaghi, Ion Antoniu, Andrei C. Ionescu şi Senatul Legiunii. Obţinând 5.600 voturi, Ion Zelea Codreanu este ales deputat.

In luna Iulie 1932, se fac alegeri generale şi Corneliu Codreanu, într-o noapte, singur, hotărăşte depunerea candidaturilor în 36 judeţe. Rezultatul: Garda de Fier obţine 70 000 voturi, ceea ce înseamnă 5 locuri în Parlament.

La 10 Decembrie 1932, Corneliu Codreanu înfiinţează prin ordin de zi gradul de comandant legionar şi înaintează la acest grad, prima promoţie de legionari, pe următorii: Ion Banea, Ion Belgea, Ion Blănaru, preot Dumitrescu Ion, Andrei C. Ionescu, Victor Silaghi, Nicolae Totu, Traian Cotigă şi Tănase