Prima pagină > Istorie > Cronologia mișcării legionare (2)

Cronologia mișcării legionare (2)

CRONOLOGIE

PRIVIND ISTORIA MIŞCĂRII LEGIONARE

Ștefan Palaghiță, ”Istoria mișcării legionare scrisă de un legionar”

(perioada 1933-1936)

1933

La 24 Ianuarie-1933, din ordinul Căpitanului, legionarii din Bucureşti şi studenţii depun o cruce la Monumentul Eroului Necunoscut din Parcul Carol. Solemnitatea, făcută împotriva voinţei guvernului, este însufleţită de preotul Georgescu-Edineţi.

La 16 Februarie 1933, Corneliu Codreanu, vorbind în parlament, ia apărarea muncitorilor de la Atelierele Griviţa, maltrataţi şi omorâţi de guvernul ţărănist.

În primele zile ale lunii Mai 1933, se alcătuieşte Echipa Morţii formată din: preot Ion Dumitrescu, Nicolae Constantinescu, Sterie Ciumetti, Petre Totu, Constantin Savin, Bulhac, Constantin Popescu, Rusu Cristofor, Adochiţei, Iovin, Traian Clime, Iosif Bozântan, Gogu Serafim, Isac Mihai, Papuc şi Radoi. Ei străbat ţara în marşuri şi cântece, făcând propagandă Mişcării Legionare.

Cărticica şefului de cuib, ca să se poată tipări înlăturând rigorile cenzurii, a apărut sub formă de publicaţie bisăptămânală, sub titlul Fascicola Legionarului, în 4 numere, de la 9 la 21 Mai 1933.

La 10 Iulie 1933, peste 200 de legionari se adună la Vişani pentru a construi un dig care să oprească revărsările de ape ale râului Buzău. Jandarmii, din ordinul lui Armând Călinescu, opresc această măreaţă înfăptuire, maltratând şi arestând pe legionari.

La 20 Iulie 1933, Corneliu Codreanu publică în ziarul „Calendarul” o scrisoare adresată primului-ministru Al. Vaida Voevod, arătând nedreptatea făcută prin împiedicarea construirii digului de la Vişani.

Digul dela Visani (tabara de munca legionara) interzisa de autoritati (1933)

sursa foto: miscarea.net

La 4 August 1933, începe lucrul legionarilor la Casa Verde din Bucureştii Noi.

În Noiembrie 1933, Căpitanul face o Declaraţie la Mesaj în Camera Deputaţilor.

La 23 Noiembrie 1933, studentul legionar Virgil Teodorescu este asasinat, la Constanţa, de jandarmi, pe când lipea afişe.

Legionarul Niţă Constantin este asasinat în ziua de 28 Noiembrie 1933.

În noaptea de 9 către 10 Decembrie 1933 /. G Duca dizolvă Garda de Fier şi agenţii poliţiei devastează sediile Mişcării Legionare, fac arestări şi maltratează pe legionari. Garda de Fier depusese candidaturi în toate judeţele, dar prin această dizolvare era împiedicată de a se prezenta la alegerile generale fixate pentru 20 Decembrie 1933.

Legionarul Nicolae Bălăianu este asasinat de poliţie, din ordinul liberalilor, la 9 Decembrie 1933.

În noaptea de 9 Decembrie 1933 numeroşi legionari sunt arestaţi şi încarceraţi la
închisoarea Jilava. Arestări numeroase se fac în toată ţara şi ele vor continua şi în
primele luni ale anului următor.

La 23 Decembrie 1933, apare numărul 24 din revista „Axa” şi ultimul, tipărit împotriva voinţei guvernului şi în care se făcea o anchetă printre scriitori asupra dizolvării Gărzii de Fier. Numărul acesta a fost tipărit prin îngrijirea lui Ion Belgea, Fănică Anastasescu şi Nicolae Andrieş, care sunt arestaţi la începutul lunii Februarie 1934, dimpreună cu dr. Nicolae Roşu care este dat în judecată pentru colaborare la acest număr.

În ziarul „Cuvântul”, de la 24 Decembrie 1933, apare Memoriul a 39 de legionari deţinuţi la Jilava şi care, din ziua de 21 Decembrie, se aflau în greva foamei. Tot în acest număr apare scrisoarea lui Corneliu Codreanu Un cuvânt în chestiunea dizolvării Gărzii de Fier, în care I. G. Duca, Nicolae Titulescu, Victor Iamandi, generalul Dumitrescu – comandantul jandarmilor – şi Cristescu – directorul Siguranţei – sunt făcuţi responsabili de arestarea şi omorârea legionarilor.

În seara zilei de 29 Decembrie 1933, pe peronul gării Sinaia, legionarii Nicolae Constantinescu, Ion Caranica şi Doru Belimace împuşcă pe primul-ministru I. G. Duca, pedepsind astfel pe autorul material al dizolvării Gărzii de Fier şi al asasinării legionarilor.

La 29 Decembrie 1933, seara, a fost asasinat de poliţia din Bucureşti legionarul Sterie Ciumetti din ordinul lui Victor Iamandi.

1934

Legionarul Gheorghe Negrea este asasinat, în ziua de 12 Ianuarie 1934, pentru credinţa în opera Căpitanului.

La 2 Ianuarie 1934, profesorul Nae lonescu este arestat la Sinaia, dat în judecată şi ţinut arestat până la 7 Februarie 1934 când este pus în libertate, dar în seara aceleiaşi zile este rearestat şi menţinut la Consiliul de Război până la 15 Martie 1934.

La 5 Aprilie 1934, se termină judecarea procesului pedepsirii lui I. G. Duca. Tribunalul militar condamnă pe Nicadori la muncă silnică pe viaţă. Totodată erau daţi în judecată pentru complot şi ţinuţi în stare de arest generalul Gh. Cantacuzino, inginerul Virgil lonescu, Gh. Clime, Hodos Ion, Victor Silaghi şi preot Ion Dumitrescu (în lipsă) şi încă alţi 39 de fruntaşi ai Mişcării Legionare. Corneliu Z. Codreanu, care,
neputând fi arestat, se prezintă în ziua procesului.

La 29 Mai 1934, Corneliu Codreanu a condus un grup de tineri intelectuali care au fost în „procesul Duca” şi au depus o icoană la schitul de lemn de pe Rarău, unde Căpitanul locuise cu Ion I. Moţa şi Frăţiile de Cruce.            :

Cărămidăria din Giuleşti a fost întemeiată cu legionari din ordinul Căpitanului, şi acolo, de la 15 Mai 1934 până la 17 August 1934, s-au lucrat 80 000 de cărămizi. La această din urmă dată, jandarmii au închis tabăra şi au pus stăpânire pe cărămizi.

Caramidaria dela Giulesti, tabãrã de muncã legionarã

sursa foto: miscarea.net

Începând din Iunie 1934 până în Octombrie, legionarii clujeni au clădit o şcoală moţilor în comuna Dealul Negru (jud. Cluj).

Pe muntele Rarău (Bucovina) legionarii au lucrat în anul 1934, de la 5 Iulie până la 1 Septembrie, iar în 1935, de la 12 Iulie până la 7 Septembrie, construind o Casă de adăpost pentru legionarii săraci şi bolnavi.

La Cotiugenii Mari (jud. Soroca) legionarii au lucrat 97 de zile, din Iulie până în Octombrie 1934, reconstruind biserica ruinată.

La 16 Noiembrie 1934, se judecă la Curtea cu juri din Bucureşti procesul căpitanului Emil Şiancu, apărătorul moţilor. Se dă un verdict de achitare.

Tabăra de la Rarău

sursa foto: fgmanu.ro

La 25 Noiembrie 1934, reapare „Cuvântul Studenţesc” legionar, preşedinte al U.N.S.C.R. fiind Traian Cotigă şi preşedinte al C.S.B. Gheorghe Furdui.

Prin circulara de la 1 Decembrie 1934, Căpitanul proclamă ziua de 10 Decembrie ziua suferinţei legionare.

La 17 Decembrie 1934, are loc Congresul Fascist de la Montreux (Elveţia). Ion I. Moţa propune o moţiune în chestiune evreiască şi congresul, în unanimitate, hotărăşte să combată acţiunea destructivă a evreilor. Tot în aceeaşi zi, din îndemnul lui N. Titulescu, poliţia elveţiană arestează pe Ion Moţa şi îi percheziţionează locuinţa. Ion I. Moţa trimite o scrisoare lui N. Titulescu în care îl acuză de această trădare şi încheie astfel: „România de mâine, a noastră, a tinerilor, care se va înstăpâni cu siguranţă, şi în curând, va şti să spele toate aceste ofense de pe obrazul ţării”.

1935

La 1 Ianuarie 1935, Căpitanul semnează circulara către legionarii din întreaga ţară, făcând bilanţul anului precedent: 18 000 de arestări, cu 18 000 de case călcate de barbari şi umplute de sânge nevinovat; 300 de bolnavi în închisori, 16 morţi şi 3 înmormântaţi de vii sub pământ, şi încheie astfel: „Înainte, dragi legionari! Fiţi mândri de tot ce-a fost în anul acesta greu şi păşiţi cu o nesfârşită încredere în anul care vine”.

În Aprilie 1935, se întemeiază „Asociaţia Generaţiei Mişcării Studenţeşti de la 1922” sub preşedinţia lui Ion I. Moţa.

În Aprilie 1935, generalul Gh. Cantacuzino tipăreşte un manifest în limbile română şi franceză în care arată că, deşi născut şi crescut în Franţa, nu vede altă soluţie decât a unei înţelegeri între Germania, Italia şi Franţa care să se împotrivească acţiunii iudeo-francmasonice a Societăţii Naţiunilor.

În zilele de 17 şi 19 Aprilie 1935, are loc la Craiova Congresul Studenţilor Români Creştini, preşedinte fiind Traian Cotigă. Ion I. Moţa este proclamat preşedinte al U.N.S.C.R.

La 31 Mai 1935, moare pe câmpul de onoare al Mişcării Legionare Cristache Solomon.

La 5 Iunie 1935, Corneliu Codreanu înfiinţează Partidul Totul pentru Ţară.

În Tabăra de muncă de la Drăgăşani legionarii au lucrat de la 13 Iunie, până la 14 August 1935, fabricând 100 000 de cărămizi destinate zidirii catedralei din acel oraş.

Din Iunie până în Octombrie 1935, legionarii din Giurgiu şi-au construit clădirea
destinată sediului Mişcării Legionare.

De la 30 Iunie până la 15 Septembrie 1935, legionarii au lucrat cărămizi şi au clădit Mănăstirea Izbuc (jud. Bihor).

De la 1 Iulie până la 16 Septembrie 1935, legionarii au lucrat la Buga (jud. Lăpuşna) la temelia unei mănăstiri.

La Aciliu (jud. Sibiu), de la 1 Iulie până la 10 Octombrie 1935, legionarii au clădit o biserică.

Tabăra de la Carmen Sylva a fost cea mai mare tabără de muncă a anului 1935. Acolo au lucrat, de la 5 Iulie până la 10 Septembrie, 800 de legionari în prezenţa Căpitanului, construind 7 cabane, 1 kilometru de şosea, terase, drum de automobile, 3 fântâni, au consolidat malurile, au făcut canale pentru scurgerea apelor, ziduri, turnuri etc.

De la 8 Iulie până la 15 Septembrie 1935, legionarii construiesc un drum prin stâncă la Mănăstirea Amota, locul de odihnă al voievodului Matei Basarab. în acest timp au lucrat 242 de legionari.

Fixarea programului de muncă

sursa foto: fgmanu.ro

În comuna Lat Laz (jud. Alba), de la 15 Iulie la 19 Octombrie 1935, legionarii au construit o minunată casă culturală.

De la 8 Iulie până la 8 Septembrie 1935, legionarii au lucrat cărămizi pentru construirea unei biserici în comuna Marca (jud. Sălaj).

De la 8 Iulie până la 6 Octombrie, 1935, legionarii au lucrat 100 000 de cărămizi pentru a zidi o biserică în comuna Valea Mare (jud. Bălţi).

În comuna Ineu (jud. Arad), de la 18 Iulie până la 14 Septembrie 1935, legionarii au lucrat, într-o tabără, 100 000 de cărămizi destinate construirii unei şcoli în anii următori.

În Tabăra de muncă Iancu Flondor (jud. Storojineţ) legionarii au lucrat cărămizi, pentru Casa Legionară, de la 1 August până la 30 Septembrie 1935.

De la 12 August până la 6 Octombrie 1935, în Nicoreşti (jud. Tecuci) legionarii au lucrat 30 000 de cărămizi pentru Casa Legionară.

De la 9 la 26 August 1935, legionarii au lucrat la pietruirea curţii bisericii şi la repararea bisericii din Baciu (jud. Braşov).

La 17 August 1935, grupul legionar Buşteni ridică o cruce pentru pomenirea primului legionar asasinat în lupta legionară: Virgil Teodorescu.

În Septembrie 1935, începe la Cluj construirea Căminului Ardealul tânăr legionar. Iniţiativa acestei

construcţii a fost luată de comandantul legionar Ion Banea. Pentru construirea căminului s-au organizat 4 tabere: la Chintău, unde de la 18 Iunie până la 1 Septembrie 1935, s-au lucrat 130 000 de cărămizi;  iar de la 17 Iunie 1936, încă 30.000 de cărămizi; la  Baciu, în lunile Iulie şi August 1935, s-au lucrat 100 metri cubi de piatră pentru temelie; la Sutor, în lunile Ianuarie şi Februarie 1936, s-au tăiat lemnele; la Dorobanţi s-a lucrat în 1935 şi 1936. în aceste tabere au lucrat 800 legionari. La 6 Noiembrie 1936, s-a făcut sfinţirea primei construcţii şi de la această dată căminul este locuit de 25 legionari.

De la 16 Septembrie până la 4 Octombrie 1935, legionarii au construit şase diguri ca să împiedice revărsarea apelor Oltului asupra avutului Mănăstirii Mamu (jud. Vâlcea).

La 29 Septembrie 1935, Corneliu Codreanu dă prima circulară pentru comerţul legionar către şefii de judeţ, fixând normele de organizare.

Legionari construind un drum către mânăsturea Arnota (1935)

sursa foto: fgmanu.ro

La 4 Octombrie 1935, în urma propunerii lui Victor Iamandi, ministru al cultelor în vremea aceea, Sfântul Sinod, cu îndemnul patriarhului de pomină Miron Cristea, trimite o adresă către toate eparhiile din ţară prin care interzice munca legionarilor pentru biserici. La 2 Decembrie 1935, generalul Gheorghe Cantacuzino, şeful Partidului Totul pentru Ţară, răspunde printr-un manifest, în termeni categorici, ofensatoarei atitudini a lui Miron Cristea.

La 2 Noiembrie 1935, Căpitanul dă o circulară în care laudă şi încurajează acţiunea lui Horia Sima la Timişoara.

Prin ordinul de la 11 Noiembrie 1935, Căpitanul hotărăşte Controlul Legionar. Controlul avea ca scop păzirea moralităţii şi a corectitudinii legionarilor. „Controlul, spune ordinul pomenit, se va face cu mare amănunţime, cu mare conştiinciozitate şi cu mare severitate. Aici nu există nici toleranţă şi nici milă”. Trebuia să se încheie un raport şi să se înainteze direct şefului Legiunii.

La 14 Noiembrie 1935, Căpitanul inaugurează Cooperativa Legionară din Bucureşti. Fănică Anastasescu este numit administrator şi Emil Eremeiu director.

La 5 Decembrie 1935, după înfiinţarea Controlului Legionar, Căpitanul semnează următorul ordin: „Fănică Anastasescu, în baza ordinului din 11 Noiembrie, denumit Controlul Legionar, vei face un control următorilor: Traian Cotigă, fost preşedinte al Uniunii; Gheorghe Furdui, preşedinte al Centrului; Administraţia ziarului «Cuvântul Studenţesc»; Boştină Vasile, cercul Covurlui”. Fănică Anastasescu fusese aşadar însărcinat de Căpitan cu Controlul Legionar.

La 6 Decembrie 1935 Căpitanul pleacă la Carmen Sylva şi începe redactarea cărţii
PENTRU LEGIONARI.

1936

În Martie 1936, Ion I. Moţa face să apară culegerea lui de articole în cartea Cranii de lemn (Editura Totul pentru Ţară).

La 22 Martie 1936, legionarii ridică o troiţă la Olteţ (jud. Făgăraş).

La 3,4 şi 5 Aprilie 1936, se ţine, la Târgu Mureş, Congresul U.N.S.C.R. Au loc mari manifestaţiuni populare antisemite şi conflicte cu jandarmeria. Este ultimul congres al studenţilor români. Celelalte n-au fost îngăduite de guverne.

La 18 şi 19 Aprilie 1936, se ţine la Bucureşti Congresul Foştilor Conducători din Mişcările Studenţeşti din Asociaţia Generaţiei Mişcărilor Studenţeşti de la 1922, sub preşedinţia lui Ion I. Moţa, membri în comitet fiind aleşi: Radu Budişteanu, inginer Ion Fotiade, Gh. Furdui, Ion Banca, dr. Nicolae Roşu, dr. Ion Istrate, iar secretari: Fănică Anastasescu şi profesor Sima Simulescu.

La 22 Aprilie 1936, Căpitanul se reîntoarce de la Carmen Sylva după ce terminase de scris cartea Pentru Legionari.

La 1 Mai 1936, se deschide Tabăra legionară profesor Traian Brăileanu de la Rădăuţi, care construieşte biserica Arhanghelul Mihail.

Prin circulara de la 30 Mai 1936, Căpitanul înfierează politica externă de trădare a lui N. Titulescu.

Legionarul Gheorghe Grigor este asasinat de comunişti la Cernăuţi în luna August 1936.

La 5 Septembrie 1936, jandarmii năvălesc în Tabăra de la Susai-Predeal condusă de comandantul Ion Dobre, profanează mormintele eroilor neamului, răvăşesc osemintele, devastează tabăra şi obligă pe legionari să o părăsească.

La 9 Septembrie 1936, generalul Cantacuzino-Grănicerul se adresează, printr-o declaraţie publică, prelaţilor, ofiţerilor, miniştrilor şi gazetarilor în care îşi exprimă revolta şi cere pedepsirea profanatorilor. La declaraţie se adaugă scrisoarea lui Ion Dobre şi telegrama lui către regele Carol al II-lea. Totodată, Corneliu Codreanu trimite o scrisoare generalului Cantacuzino, în care, văzând cele ce s-au întâmplat la Predeal, cere: „Imediata scoatere a întregii jandarmerii din cadrele armatei române; pedepsirea celor doi ofiţeri ai căror subalterni au fost capabili de asemenea crimă; arestarea jandarmilor plutonieri şi sergenţi şi judecarea lor pentru profanare; demisia prefectului de Prahova”.

La 10 Septembrie 1936, Căpitanul îndeamnă-pe legionari să-şi facă o bibliotecă. „Ea va fi podoaba şi mândria casei tale”, spune Căpitanul.

La 21 Septembrie 1936, prin Circulara nr. 41, generalul Cantacuzino Grănicerul trimite şefilor de regiuni şi judeţe scrisoarea Căpitanului (în copie) cu privire la liniile de organizare ale Partidului Totul pentru Ţară, înfiinţat la 5 Iunie 1935.

La 1 Octombrie 1936, apare cartea Pentru Legionari (vol. I) a lui Corneliu Z. Codreanu. Cartea de căpătâi a Mişcării Legionare.

La 25 Octombrie 1936, Căpitanul întemeiază un corp legionar aparte numit Muncitorimea Legionară şi numeşte pe inginerul Gheorghe Clime, comandant al Bunei Vestiri, şef al Muncitorimii Legionare din întreaga ţară.

La 25 Octombrie 1936, se sfinţeşte, la Azuga, troiţa lucrată de muncitori.

La 5 Noiembrie 1936, Căpitanul trimite un Memoriu fostului rege Carol al II-lea, în care spune: „Cerem ca M. V. să pretindă tuturor celor ce conduc sau îşi manifestă păreri cu privire la politica externă a României să declare că răspund cu capul pentru directivele pe care şi le însuşesc”.

La 6 Noiembrie 1936, se întemeiază Asociaţia Prietenii Legionarilor.

La 22 Noiembrie 1936, Ion I. Moţa trimite cele două scrisori părinţilor lui şi lui Corneliu Codreanu, care sunt totodată testamentul său.

La 24 Noiembrie 1936, Ion I. Moţa, Vasile Marin, generalul Gh. Cantacuzino, Gh. Clime, preot Dumitrescu Borşa, Neculai Totu, Bănică Dobre şi Alexandru Cantacuzino pleacă în Spania ca luptători legionari pe frontul generalului Franco.

La 6 Decembrie 1936, Căpitanul întemeiază ordinul Buna Vestire, şi numeşte comandanţi ai Bunei Vestiri pe: Ion I. Moţa, ing. Gh. Clime, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneaţă, Mile Lefter şi Ion Blănaru.

La 10 Decembrie 1936, se săvârşeşte unirea dintre muncitori şi studenţi în duhul Căpitanului.

Anunțuri
Categorii:Istorie
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: