Prima pagină > Istorie > Demolări abuzive în Bucureștiul ceaușist

Demolări abuzive în Bucureștiul ceaușist

Sfârșitul anilor 80 a coincis cu perioada cea mai dură impusă de Ceaușescu propriului popor. A fost perioada în care românilor li s-a șters bună parte din istorie, iar Bucureștiului bună parte din memorie.

Cutremurul din 1977 din martie a fost pretextul ideal a lui Nicolae Ceaușescu pentru a ordona dărâmarea grăbită a unor mari părți din București și alte 29 de orașe din țară.” <<istoric Dinu Giurăscu>>

Bucureștiul de astăzi este dominat de arhitectura rece a blocurilor construite în regimul comunist. Identitatea orașului s-a prăbușit încet dar sigur sub blocurile care au măturat din calea lor clădiri care formau sufletul Bucureștiului. Totul s-a întâmplat rapid în urma unui plan diabolic.

”În urma cutremurului din 1977, așa-mi aduc aminte, acțiunea de demolare a Bucureștiului a fost leit-motivul pentru care s-a pornit acțiunea de sistematizare majoră în orașul București. Totul a început în București după demolarea bisericii Enei după cutremurul din 1977.”

Acum 20 de ani istoricul Dinu Giurăscu se plimba prin București cu teamă, încercând să fotografieze sălbatica demolare a orașului. Era o formă de rezistență, dar în primul rând o formă de a strânge mărturii care să poată fi puse pe masa istoriei. Astăzi profesorul Giurăscu nu poate decât să-și amintească cu tristețe mărturiile la care a asistat.

M-am oprit aici și gândul mi s-a dus îndărăt în aprilie 1977. Mai bine zis pe ziua de 23 aprilie când ne aflam la o ședință, la o consfătuire a Direcției Patrimoniului Cultural Național, și dintr-o dată ne vine vestea că se dărâmă, că s-a deteriorat biserica Enei” <<istoric Dinu Giurăscu>>

Acela a fost doar începutul. Cutremurul din 1977 a reprezentat declicul acțiunii de ștergere a istoriei care a urmat în anii ’80.

Palatul Sinodal de la mânăstirea Antim adăpostea la acea vreme și adăpostește și astăzi o extraordinar de prețioasă bibliotecă. Vizitând-o, inginerul Iordăchescu a rămas impresionat și a trăit cu sentimentul că dacă nu va putea salva Palatul Sinodal, biblioteca va fi distrusă pentru vecie.

Am auzit la Europa Liberă pe care o ascultam cuvântul acesta: Vai, mânăstirea Antim. Planul lui Ceaușescu era să desființeze mânăstirea Antim și palatul sfântului sinod.  Și-au venit aici de la interne, cultură, de la culte, de la securitate, vreo 10-15 și au început să umble prin bibliotecă. Eram aproape de 2 dintre ei care au spus că această lucrare (clădire) nici cu 50 de milioane nu se poate face, drept pentru care clădirea a fost salvată. Și-atunci, ca să-și facă totuși pe gustul lor au hotărât mutarea clădirii.”

Biserica așa cum este amplasată acum este într-o incintă, fiind înconjurată pe toate părțile de blocuri.”

Biserica lui Mihai Viteazu a scăpat în cele din urmă și datorită în urma unor proteste venite din partea unor istorici precum Dinu Giurăscu sau Răzvan Theodorescu. Dar a fost ultima care a avut acest noroc. Pe lista lui Ceaușescu se găseau mânăstirea Văcărești și biserica Sfânta Vineri. Cele două lăcașuri de cult de o valoare istorică și arhitecturală extraordinară au fost distruse deși au fost oameni de cultură care au încercat să explice proporția catastrofei. Nimeni nu i-a ascultat. Văcăreștiul a fost demolat în mod barbar cu o uriașă bilă de fier, iar Sfânta Vineri, deși avea aprobarea să fie translatată, a fost distrusă din ordinul expres al Elenei Ceaușescu.

La biserica Sfânta Vineri, lucrurile erau clare că se aprobase salvarea bisericii și că urma să fie deplasată. Amplasamentul era fixat, părintele de atunci, Bogdan, care era parohul bisericii știa, colaborasem, discutasem despre această soluție astfel încât noi lucram și puteam oricând să începem lucrările pentru translarea bisericii.” <<ing. Eugen Iordăchescu>>

Au fost 3 variante: demolarea casei parohiale și translare; translare pe banii patriarhiei cu forțele respective ale statului; sau demolare.” <<pr. Bogdan Gheorge, ultimul paroh la Sfânta Vineri>>

Nu mi-am dat seama că biserica va fi dărâmată. Nu puteam să cred. De asta vă spun că mintea omenească nu anticipează orice fărădelege, fie intelectuală, fie politică, fie culturală. Și n-am fotografiat biserica Sfânta Vineri, ca-mi spuneam că oricum rămâne. Până când am aflat că într-adevăr începe să se dărâme tot în jur și că urmează să fie dărâmată și biserica.” <<istoric Dinu Giurăscu>>

Eram asigurat de către primărie că va fi făcut un bloc în față și le dădusem deja 1450 de metri pătrați. Dar vineri 13 iunie, la două fără un sfert, Elena Ceaușescu a venit înconjurată de un body-guard care-i explica cum va fi blocul pus și după ce s-a uitat puțin a zis: Jos porcăria!” <<pr. Bogdan Gheorge, ultimul paroh la Sfânta Vineri>>

Am plecat cu aparatul de fotografiat într-o sacoșă închisă la culoare, însă am realizat că nu pot face nimic pentru că întreaga arie era împânzită de agenții securității care supravegheau orice mișcare. În schimb însă m-am dus în ziua în care se dărâma. A durat vreo două zile. Cu o zi înainte oamenii aprinseseră lumânări. Am văzut cum buldozerele mușcau din zidul bisericii.” <<istoric Dinu Giurăscu>>

Biserica Sfânta Vineri a fost rasă de pe fața pământului în două zile astfel încât să nu existe timpul necesar fotografierii sau filmării locului. Să nu existe urme. Momentele demolării au fost trăite de mii de bucureșteni aflați în pragul revoltei.

În ziua demolării a fost, dacă vreți, un act de groază nu numai nostru al românilor, al Bucureștiului și nu numai al credincioșilor ci al neamului românesc. În momentul în care au auzit că demolează biserica muncitorii de la ICRAL sau soldații nu au vrut să lucreze. Și atunci au adus, joi 18 iunie, pușcăriași și au început demolarea bisericii și pe 19 iunie seara, pe locul vestitei ctitorii a lui Matei Basarab era un covor de lumânări. Era o busculadă între cei care păzeau să se demoleze în ordine și lumea care a strigat pentru prima oară Jos Ceaușescu! Jos Comunismul!” <<pr. Bogdan Gheorge, ultimul paroh la Sfânta Vineri>>

Deși neagreată de Ceaușescu, invenția inginerului Eugen Iordăchescu prin care a reușit să salveze viața a 13 biserici, s-a încercat a fi folosită în scopuri politice la vremea aceea. Orice biserică salvată, dar nu din dorința lui Ceaușescu ci datorită încăpățânării inginerului Iordăchescu era folosită cu cininsm de propaganda comunistă. Bisericile salvate de inginerul Iordăchescu stau cuminți la locul lor. Acolo unde au fost înghesuite de un regim fără de Dumnezeu. Un regim care dorea să creeze omul nou cu creerii spălați, fără istorie, fără mândrie națională, fără identitate. Acest regim a reușit să distrugă mult, dar nu a reușit să distrugă un întreg popor. Omul nou, deși apare prin diferite colțuri ale lumii, n-a reușit să șteargă definitiv memoria colectivă. A produs multă suferință, a produs mutații, dar românii au rămas creștini, iar bisericile salvate de inginerul Eugen Iordăchescu, chiar dacă stau în umbra construcțiilor lui Ceaușescu sunt pline. Omul nou n-a avut succes pe aici, pentru că românul știe bine drumul spre biserică.

 

__________________________________

Comentariu Flamuraverde

Demolările amintite mai sus sunt doar câteva din ororile pe care ceaușeștii le-au îndreptat împotriva neamului, credinței și istoriei noastre. Încontinuare vă voi da câteva exemple:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Biserica Cotroceni (ctitorie Șerban Cantacuzino, loc de popas pentru Constantin Brâncoveanu, Alexandru Ioan Cuza, reședință pentru regele Ferdinand și regina Maria)

 

 

 

 

 

 

Ruinele palatului de la Curtea Arsă și întreg situl arheologic, vechi din perioada paleolitică.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sute de locuințe din zona delimitată de Uranus, 13 Septembrie și Izvor

 

Muzeul Militar Central (str. Izvor 137)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Clădirea Arhivelor Statului dărâmată, iar Mânăstirea Mihai Vodă translatată 300 m

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tipografia armatei (plan depărtat)

 

Teatrul armatei

Institutul de Cultura Fizică

Institutul de Educație Fizică și Sport

Stadionul Republicii

Cazarma Regimentului de Gardă ”Mihai Viteazu”

Cuhnia ansamblului mânăstirii Antim

 

 

 

 

 

 

 

Spitalul Brâncovenesc

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Biserica Olteni

 

 

Biserica Sfântul Spiridon Vechi

Opereta din piața Națiunilor Unite

Biserica Sfântul Gheorghe Nou (Pantelimon – deplasare)

Anunțuri
Categorii:Istorie
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. 17/04/2011 la 18:36

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: