Prima pagină > Separatism maghiar > Românii sunt discriminați în propria țară în timp ce autoritățile de la Budapesta își pregătesc terenul

Românii sunt discriminați în propria țară în timp ce autoritățile de la Budapesta își pregătesc terenul

În timp ce politicienii români arbordează o scandalizare de faţadă şi nu-ţi pot înrădăcina în inimi şi minţi respectul cuvenit valorilor patriotice, fără de care un neam şi o cultură sunt pierdute, autorităţile din Ungaria “simt” sincer pentru “naţiunea ungară” şi nu mai prididesc cu planurile pentru refacerea ei, pe deasupra graniţelor, dar mai ales “pe dedesubturi”. Toate partidele din ţara noastră sunt sclavele politicianismului dezgustător şi viclean, vociferând la un mesaj nedemn al premierului Ungariei, lansat “Ardealului”, dar nereacţionând atunci când în Parlamentul Ungariei se organizează şedinţe ale unor organizaţii separatiste antiromâneşti, având drept temă mijloacele prin care statul ungar poate ajuta la obţinerea autonomiei teritoriale în Transilvania (vezi cazul Consiliului Naţional Secuiesc şi al şedinţei sale din noiembrie 2010).

Concomitent, autorităţile din Harghita se ocupă cu punerea în practică a străvechilor idei ungare în privinţa Transilvaniei, prin introducerea unor măsuri de discriminare dură a comunităţilor româneşti din judeţ, determinându-le să părăsească – încet, dar sigur – zona, în căutarea unui trai normal, sau măcar a unor zone în care sărăcia să nu fie îngreunată şi de stigmatul şovinismului. Lucruri extrem de grăitoare aflăm din studierea recent adoptatului buget judeţean şi a proiectelor ce se vor derula în cursul anului 2011, cu aprobarea Consiliului Judeţean Harghita, condus de “politicianul-rezervor”, Borboly Csaba.

Astfel, comuna Cârţa, comuna natală a preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, şeful lui Borboly Csaba, având o populaţie de doar 2.842 de locuitori, a primit un buget de 2,5 milioane de lei, iar comuna Ditrău, cu o populaţie de 5.944 de locuitori a primit 4,5 milioane de lei. Toate ar fi bune şi frumoase dacă unui municipiu cu aproape 17.000 de locuitori, cum este Topliţa, nu i-ar fi alocată, pentru proiecte de dezvoltare, un buget de 1,27 de milioane de lei. În cazul în care mai sunt persoane pentru care motivaţia acestor măsuri reprezintă un mister, precizăm că Topliţa şi fostul oraş minier Bălan reprezintă singurele oraşe cu populaţie majoritar românească ale Harghitei. Bineînţeles, există şi o motivaţie oficială pentru firimiturile zvârlite românilor, care încă îşi manifestă obrăznicia de a rămâne în judeţ – Topliţa nu a depus proiecte bine pregătite. La aceste afirmaţii, Stelu Platon, primarul municipiului Topliţa, precizează că primăria municipală a depus mai mult de 20 de proiecte, la care însă nimeni nu s-a obosit să comunice, până acum, dacă sunt sau nu bine pregătite. În plus, Consiliul Judeţean Harghita nu manifestă nici un fel de echitate sau deschidere în comunicarea cu localităţile româneşti harghitene. Nu se cunosc, astfel, criteriile de repartizare a sumelor, iar zona de nord a judeţului este complet ignorată de autorităţile UDMR şi PCM. Stelu Platon mai afirmă: “În doi ani şi jumătate, domnul Borboly Csaba nu mi-a răspuns niciodată la telefon, comunicăm doar prin e-mail” şi încearcă să transmită un mesaj prin care să atenţioneze că, prin discriminare, românii şi maghiarii sunt făcuţi să sufere, deopotrivă – “Vreau să transmit că în Topliţa trăiesc 24% maghiari şi avem chiar şi un liceu cu predare în limba maghiară”.

Însă, nu doar Topliţa este lipsită de fonduri, în urma unor decizii luate pe criterii cel puţin chestionabile. Şi alte localităţi din judeţ suferă privaţini financiare: comuna Bilbor, cu populaţie de aproape 3.000 de locuitori, a primit 1,27 de milioane de lei, doar jumătate din suma repartizată comunei Cârţa, iar comunei Sărmaş, cu peste 4.000 de locuitori, i-au fost alocaţi doar 1,15 milioane de lei. Judecăm pripit dacă ne întrebăm: atât de mare este vina de a fi locuite de români?

Paradoxal, românii şi localităţile lor primesc acuze de “înapoiere”, din partea autorităţilor maghiare (îmbogăţite din fonduri bugetare). O serie de măsuri de sărăcire a unor zone şi realizare a unei “demarcaţii” între zonele locuite de români şi cele locuite de secui şi maghiari – pentru ca mai apoi situaţia să fie un argument pentru “necesitatea” de a obţine autonomia şi separarea de România -, nu pot scăpa neobservate de locuitorii din Covasna şi Harghita. O altă realitate care reclamă semne de întrebare este alocarea unor sume minime, de faţadă, pentru drumul judeţean 174/A, unul dintre drumurile ce duc la localităţi locuite de români, care nu sunt reparate decât din motive ce pot fi explicate prin examinarea hărţii referitoare la hotarele geografice ale viitorului aşa-zis ţinut secuiesc autonom. Realizăm prin aceasta, că nu sunt reparate decât drumurile care deservesc – sau pot face legătura – între localităţi maghiare, prin ocolirea localităţilor româneşti. Din păcate, durerile celor de un sânge cu noi, locuitori în Covasna şi Harghita, răzbat cu greu până la ceilalţi români. Poate pentru că nici la capitolul “plâns”, românii nu depun “proecte bine pregătite”!

Lucian Ionescu

Anunțuri
Categorii:Separatism maghiar
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: