Arhiva

Archive for Octombrie 2011

Pisica buclucaşă

Categorii:Amuzant

“Sfântul închisorilor”, legionarul Valeriu Gafencu, va fi omagiat de Radio România Actualităţi

Teatrul Naţional Radiofonic organizează marţia viitoare, 18 octombrie 2011, de la ora 19.00, la Sala Radio – Studioul de Concerte „Mihail Jora” (strada G-ral Berthelot nr.60-64, sector 1, Bucureşti), audiţia cu public a spectacolului de teatru-document Valeriu Gafencu – Sfântul Închisorilor, o producţie realizată în cadrul proiectului Biografii, memorii, care va fi difuzată în premieră miercuri, 19 octombrie 2011, de la ora 21.05, la Radio România Actualităţi. Intrarea este liberă.

Regizorul spectacolului, Petru Hadârcă, s-a născut în Basarabia, la Sângerei, în aceeaşi localitate cu Valeriu Gafencu. La audiţia cu public va participa Dan Puric, interpretul lui Valeriu Gafencu, alături de ceilalţi actori din distribuţie, echipa de realizatori şi invitaţii speciali: personalităţi ale vieţii culturale şi politice, istorici, clerici, foşti deţinuţi politici, jurnalişti.

Valeriu Gafencu, născut la 24 ianuarie 1921 în localitatea Sîngerei, județul Bălți (Basarabia), este unul din tinerii care au murit în închisorile regimului comunist din România, numit de Nicolae Steinhardt în Jurnalul Fericiiri drept “Sfântul închisorilor”. În anul 1941 era student în anul al II-lea la Facultatea de Drept și Filosofie din Iași și totodată conducător al unui grup al Frățiilor de Cruce, organizaţia de tineret a Mişcării Legionare.

În urma scoaterii în afara legii a Frățiilor de Cruce, a fost arestat și condamnat la 25 de ani de muncă silnică. Profesorul de drept civil Constantin Angelescu l-a apărat la proces, declarând că acesta este „unul dintre cei mai buni studenți pe care i-am avut de-a lungul întregii mele cariere didactice”. Această încercare s-a dovedit însă a fi inutilă, dictatura antonesciană nevăzând cu ochi buni activismul legionar al tânărului Gafencu.

Astfel, și-a săvârșit sentința, sub dictatura antonesciană şi apoi sub cea comunistă, la închisorile de la Aiud (1941-1949), Pitești (noiembrie-decembrie 1949) și Târgu Ocna (1949-1952), unde a fost un adevărat trăitor al ortodoxiei, regimul dur al detenției, torturile și bolile contactate aici întărindu-l duhovnicește. A compus aici poezii, care se cântau în celule, iar acum se cântă în biserică. În 1949 este dus la sanatoriul-închisoare de la Târgu Ocna într-o stare foarte gravă: TBC pulmonar, osos, ganglionar, reumatism, lipsă de hrană.

La data de 2 februarie 1952 le-a cerut colegilor de suferință să-i procure o lumânare, o cruciuliță și o cămașă albă pe care să i le pregătească pentru ziua de 18 februarie. Cu o zi înainte de moarte, i-a spus lui Ioan Ianolide: “Mâine voi muri. Vreau să-mi iau rămas bun de la cei mai apropiați prieteni. Fă tu așa fel încât să vină pe rând la mine, în liniște.”. A doua zi, pe 18 februarie, în jurul orelor 14:00-15:00, Valeriu Gafencu rostește ultimele sale cuvinte: “Doamne, dă-mi robia care eliberează sufletul și ia-mi libertatea care-mi robește sufletul”, după care a decedat. Sursa: FrontPress.ro

Filmul evenimentelor crimei de la Giurgiu

Circulă prin Giurgiu o variantă neoficială a ceea ce s-a întâmplat de fapt în cazul uciderii sportivului de culoare. Nu am reușit să o aud de la un martor direct, dar auzind-o din două surse total separate mi-am spus că merită povestită.

Orașul este terorizat de clanurile țigănești. Se zice că șeful clanului ”butoane”, Octavian Grecu, l-ar fi ajutat în 2008 pe actualul primar PNL, Lucian Iliescu, să câștige alegerile, drept pentru care primarul ar fi urmat să-l numească cetățean de onoare pe Grecu. Banii pe care îi are clanul ”butoane” sunt scoși din cămătărie, proxenetism-prostituție, taxe de protecție, trafic de influență și jocuri de noroc. Cu acești bani (dar și prin intimidări și frică), clanul și-a apropiat și poliția de partea sa.

În seara de sâmbătă spre duminica (8 spre 9 octombrie 2011) sportivul, împreună cu câțiva colegi (2 americani, un sârb și 2 români), sărbătorea la clubul Emoticone (care se pare că este un cuib al clanului) victoria împotriva echipei Dinamo. Sportivul american a încercat să agațe o tânără de la o masă, moment în care unuia din băieții lui don’ Grecu, Tăsoi sau Căpățână, i s-a urcat orgoliul la cap și s-a dus să-i certe sportivului îndrăzneala de a-i face ochi dulci protejatei lui. Spiritele s-au încins și cei doi s-au luat la ceartă fiecare pe limba lui, căci se pare că americanul nu prea știa română iar despre țigan sunt sigur că nu o stăpânește. În cele din urmă, acest fiu al lui Grecu l-ar fi lovit pe american de acesta s-a răsturnat cu canapea/scaun cu tot, lovindu-se în consecință cu capul și de podeaua clubului. Colegii sportivului au sărit în ajutor dar după cum puteți și singuri constata, gestul lor a fost tardiv.

Baschetbalistul a fost dus la spital unde nu i s-a făcut nimic din cauză că a fost greșit diagnosticat cu comă alcoolică. După circa 14 ore a fost dus la spitalul Bagdasar unde nu i s-a mai putut face nimic și din păcate a murit.

În aceeași dimineață băieții lui Grecu, Tăsoi și Căpățână au părăsit municipiul, casetele de la camerele de supraveghere din club au fost ascunse sau distruse, martorii au fost intimidați să nu spună nimănui adevărul, iar mai spre seară, supranumitul ”Gipsy”, plătit bine și asigurat că va fi scos nevinovat la proces, s-a predat poliției și și-a recunoscut fals crima.

De ce se dorește mușamalizarea cazului? Ei bine, poliția este pe statul de plată al ”butoanelor” iar primarul ”butonat” nu dorește să se facă prea mult tam-tam pe seama sa de teama DNA-ului. Ca o paranteză, lumea din Giurgiu nu-l place pe primar pentru că n-a prea făcut treabă și întreține atmosfera încordată în oraș prin tolerarea fărădelegilor țigănești, dar, paradoxal este la al 4-lea mandat.

Știați că cei care încearcă să aprindă o lumânare lângă locul unde a fost ucis sportivul este luat la ochi pentru intimidare?

Știați că toți membrii clanului conduc mașini fără să fi frecventat școala măcar odată?


Un american ucis la Giurgiu.

Acum o zi, absolut întâmplător, pentru a 3-a oară în viață, am ajuns la Giurgiu. Prietenii cu care m-am întâlnit m-au deviat de la un bar la altul până să putem purcede la obișnuitele noastre discuții.

”De ce nu rămânem aici?”. ”Pentru că sunt țigani, riscăm să ascultăm manele, sau să avem probleme”. Teoria drobului de sare mi se părea enervantă, dar pentru că nu eram din zonă am acționat în cauză și m-am conformat. Prietenii m-au condus la o bodegă mai ieftină, unde chiar dacă ospătărița le părea țigancă (cu toate că mie nu mi se părea) am reușit să discutăm în liniște.

Ajuns înapoi în capitală, unul din amicii care n-a apucat să ajungă la întâlnire m-a sunat și mi-a zis că trece pe la mine. L-am așteptat, și printre altele, ajungând cu discuția la temerea obsesivă a românilor față de clanurile țigănești din Giurgiu, amicul respectiv mi-a tras o palmă peste bot de încă mă învârt pe axa longitudinală a globului. Mi-a propus să vin cu el în Giurgiu și să observ cum puradeii de 5-10 ani se plimbă cu scutere prin cartierele lor și ca șofer trebuie să-ți pui mintea cu cineva fără permis într-un loc unde poliția nu are curaj să calce,.. iar dacă te uiți la casele lor te apucă mirarea cum de respectivii nu plătesc impozite pe ditamai palatele când nu au nici cea mai mică dovadă a provenienței banilor cu care și-au construit acele edificii, ca să nu mai zic de autorizații de construcție.

Citez din memorie: ”Se ia de tine un țigan pentru o fată sau orice la discotecă și poliția-i ține partea pentru că el are bani. Se ”ia de tine toți țiganii” și n-ai ce să le faci că-i apără poliția. ”Le e frică și lor, că sunt și ei oameni”.

Adică inclusiv poliția este terorizată de țigani şi respectă legea locală a bogaților și influenților. Un țigan cu bemveu e mai greu de atacat decât un român cu nimic.

Revenind la problema tânărului baschetbalist american omorât astăzi în Giurgiu, cu toate că televiziunile nu dau nici un detaliu, se pare că un țigan, obișnuit cu mersul lucrurilor din regiunea lui, a generat această tragedie. Smărăndița Iliescu spune că:

El a crezut ca la noi in tara se poate manifesta ca in Statele Unite, unde este multa democratie. Din pacate, a invatat o lectie dura despre cum merg lucrurile prin Giurgiu. Vreti sa va spun cum au reactionat autoritatile? Pe baietii mei i-au luat imediat la audieri, iar pe cei vinovati nu i-a intrebat nimeni nimic. Ce competenta au organele legii? Cum se poate ca vinovatii sa stea linistiti acasa? Agresorii acestia sint interlopi cunoscuti in oras. Politia l-a lasat acolo si-a plecat, abia apoi a venit salvarea. Mi-au spus politistii, dupa ce au ridicat camerele de supraveghere, ca acestea nu functionau, nu erau bagate in priza

Nu vreau să comentez mai mult, dar după părerea mea, părere pe care nu mi-a cerut-o nimeni, negroteiul de la Giurgiu a fost ucis de un țigan. Difereneța dintre a ști ceva și a fi sigur este mare. Când știi, te bazezi direct pe ceea ce ai văzut sau auzit. Când ești sigur, din dovezi circumstanțiale, bagi mâna-n foc pentru acel ceva, dar cu siguranță nu ȘTII. Ei bine, eu nu știu, dar sunt sigur. Prietenii mei nu știu nici ei pentru că nu au văzut faza, dar ar putea băga mâna-n foc.

Țiganii sunt extrem de periculoși în Giurgiu, și se pare că americanii și-au luat-o-n cap după ce (în București) l-au acoperit pe jegul de Christopher Van Goethem când acesta l-a ucis pe Teo Peter. Totodată americanii ne acuză de rasism şi discriminare la adresa ţiganilor, iar acum sunt puşi în situaţia de a-şi reanaliza poziţia.

Un artist astăzi, un sportiv mâine, toți sunt victime. Cine răspunde? Vinovații nu sunt scoşi niciodată la iveală pentru că politicienii de la putere sau din opoziție ascund în spatele electoratului propriu câte o crimă. Marian Cozma este exemplul perfect. Țiganii l-au omorât, iar apoi oficialitățile au trecut crima în domeniul abstract. Multiculturalist. Este vre-un ungur, român, jidan, pigmeu… responsabil pentru mortea lui Marian? Nimeni. Țiganii au scăpat și de data asta.

Edit: S-a confirmat bănuiala mea de aseară cu toate că am nici cea mai mică legătură cu arta ghicitului. Criminalul este ţigan. Ba mai mult, un cititor local mi-a trimis o informaţie interesantă: „Primarul mai mult ca sigur incearcă sa ascundă ceva pentru că liderul clanului „butoane” am inteles dintr-o sursa proprie că a fost numit cetăţean de onoare al oraşului chiar de primarul Lucian Iliescu.

Arad: NOUA DREAPTA impotriva separatismului maghiar

Joi, 6 octombrie 2011, Noua Dreapta a protestat impotriva comemorarii publice la Arad a celor 13 generali ai armatei imperiale austriece, executati in 1849. Tinerii nationalisti au dorit sa arate ca celebrarea memoriei unor ofiteri care se fac vinovati de uciderea a mii de romani transilvaneni (unele surse vehiculand cifra de 40.000), este nu numai un act sovin ci si o jignire adusa majoritatii romanesti a orasului.

Cei 13 au fost ofiteri ai armatei imperiale, avand taberele militare pe teritoriul Ungariei in momentul izbucnirii Revolutiei pasoptiste la data de 15 martie 1848. Ei au fost executati pentru ca s-au alaturat miscarii revolutionare a lui Lajos Kossuth, sustinand pretentiile maghiare de independenta fata de Austria, incalcandu-si astfel juramantul de fidelitate fata de Casa de Habsburg. O parte dintre ei au fost maghiari, trei au fost austrieci, iar cate unul dintre executati a fost de nationalitate germana, sarba si croata.

 

Ofensiva celor 13, aflati sub comanda generalului polonez Jozef Bem, s-a soldat cu ocuparea temporara a Transilvaniei, intre lunile ianuarie-martie 1849, de catre revolutionarii maghiari. In aceasta perioada au avut loc asasinate si masacre coordonate impotriva romanilor. In plus, mai multe sate au fost distruse prin incediere (intre cateva zeci si pana la 300, dupa unele surse).

 

Ar mai fi de mentionat ca atrocitatile antiromanesti, punerea greoaie in practica a legii privitoare la desfiintarea iobagiei in Transilvania, refuzul guvernului revolutionar ungar de a acorda libertati nationale romanilor si votarea unirii Transilvaniei cu Ungaria la Dieta din Cluj, au dus la dezbinarea fortelor revolutionare romane si ungare si la ridicarea taranimii la lupta pentru rezolvarea problemei sociale si a celei nationale. Avram Iancu, la numai 25 de ani, a devenit conducatorul ostii taranesti antirevolutionare. In fruntea acestei osti si in colaborare cu autoritatile militare austriece a organizat apararea in Muntii Apuseni si a respins numeroasele atacuri ale trupelor revolutionare maghiare, superioare ca numar si ca armament, castigandu-si renumele de “craiul muntilor”.

 

Nationalistii romani si-au facut simtita prezenta la adunarea la care au participat cateva sute de maghiari afisand unul dintre cele mai mari drapele tricolor, lung de 20 de metri si lat de 14 metri, dar si un mesaj pe care era scris “In memoria celor 40.000 de romani ucisi in 1848 de armata ungara sub comanda lui Josef Bem”. De asemenea, s-au scandat mai multe lozinci precum “Noi suntem romani, noi suntem aici pe veci stapani”, “Limba romana, unica stapana” si s-a si intonat imnul lui Avram Iancu.

 

La acest miting au fost prezenti membri si simpatizanti ai Noii Dreapte din Arad, Timisoara, Lipova si Alba-Iulia.

 

La fel ca in anii trecuti, in prim planul comemorarii celor 13 generali au fost reprezentantii UDMR, in frunte cu presedintele Kelemen Hunor, dar si autoritati locale. Nu au lipsit nici inalti diplomati veniti tocmai de la Budapesta pentru acest eveniment, precum si cativa membri rataciti ai partidului sovin si antiromanesc Jobbik. 

Sursa: FrontPress.ro

Magazinul naționalist prezent la Târgul de cadouri

Această săptămână, magazinul naţionalist online, are deschis un stand la „Târgul de cadouri” de pe strada Lipscani, în dreptul Băncii Naţionale a României.

Teamă de ace

Categorii:Amuzant