Arhiva

Archive for the ‘Conspirații’ Category

Abuzuri STALINISTE îndreptate împotriva naţionaliştilor români din Basarabia

Mişcarea Naţional-Creştină Noua Dreaptă, aduce la cunoştinţă tuturor membrilor şi simpatizanţilor, precum şi întregii societăţi civile din Republica Moldova, că asistam la o intensificare fără precedent a atacurilor impotriva conducerii şi membrilor activi ai MNC – ND, atât din partea serviciilor de securitate ale statului, cât şi din partea unor partide politice.

Reprezentanţii structurilor de forţă, au efectuat, in mod ilegal, vizite la domiciliul membrilor Mişcării, supunându-i unei adevărate strategii a terorii, prin intimidarea lor şi harţuirea familiilor acestora, inclusiv telefonic. Prin exercitarea unor presiuni de sorginte stalinistă asupra conducerii unor instituţii de învăţământ, au fost exmatriculaţi o serie de membri ai Mişcării, iar liderul Filialei Ungheni a MNC-ND, Mihai Goian, a fost concediat abuziv din functia de controlor-revizor a SCFR. Folosind strategiile de dezinformare de tip KGB, in presa din Republica Moldova au fost aruncate informaţii mincinoase privind activitatea mişcării şi conducerea acesteia, fiind create bloguri anonime cu scopul de a defaima imaginea organizaţiei şi a liderului MNC-ND Sergiu Laşcu. Totodată, folosind mijloacele mass-media, pe data de 7 aprilie 2012 au fost plasate materiale neverificate, anonime, care conţin informaţii vadit mincinoase despre Mişcare şi liderul ei, şi care susţin că MNC –ND a fost creată de ideologul PCRM Mark Tkaciuk, iar preşedintele mişcării – Sergiu Laşcu a fost în 2002 membru şi unul din conducătorii partidului naţional bolşevic, în pofida faptului ca în perioada respectivă liderul Mişcării era elev de liceu.

La fel, fortele antiunioniste, ghidate de la răsărit, folosindu-se de unul din pionii sai, Iacob Lefter, care, împreună cu alţi provocatori, la comanda securităţii şi personal a lui Vladimir Ţurcanu, fost lider şi deputat al PCRM, au arborat pe 7 aprilie 2009 drapelul UE şi al României, au lansat declaraţii şi informaţii mincinoase pe portalul de ştiri union.md. Astfel, liderul Mişcării Sergiu Laşcu este acuzat că a fost împlicat în actiunile Securităţii din cladirea Preşedinţiei de la Chişinău, înclusiv în arborarea diversionistă a Tricolorului Românesc pe clădirea Preşedinţiei, fapte pentru care ar fi cercetat în acest dosar, alături de alte persoane. Aceste declaraţii nu au un alt scop decât defaimarea imaginii publice a liderului Mişcării, Sergiu Laşcu, mai ales că acesta nu figurează în dosar nici ca bănuit, nici ca martor.

Reamintin că acest atac impotriva Miscării Naţional-Creştine Noua Dreaptă este doar ultimul dintr-o intreaga serie de acţiuni îndreptate împotriva organizaţiei de către unii reprezentanţi ai serviciilor secrete, urmaşi ai maşinăriei KGB-ului sovietic, vinovata de moartea a sute de mii de românii basarabeni. Astfel:

2009 – MNC-ND şi liderul sunt acuzati de legături cu serviciile secrete române, mass-media comunista minţind cu neruşinare ca membrii ai mişcării sunt pregătiţi în tabere speciale ale serviciilor secrete româneşti din munţii Carpaţi;

2009 – MNC – ND este acuzată de implicare in organizarea violenţelor din 7 aprilie 2009;

2010 – Sergiu Laşcu este acuzat că ar fi agent al serviciilor de securitate moldoveneşti, iar că în spatele miscării ar sta Vlad Filat;

2010 – MNC-ND este acuzată că este o organizatie-paravan a Partidului Liberal şi personal a fostului preşedinte al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu;

2010 – MNC-ND şi liderul acestia, Sergiu Laşcu, sunt acuzaţi de legături strânse cu Liga Tineretului Rus din Republica Moldova si organizatiile neo-naziste ruseşti;

2011 – de la tribuna Parlamentului de la Chişinau, Procurorul General al Republicii Moldova, încălcând prezumţia de nevinovăţie, a declarat că Sergiu Laşcu este vinovat de dezordinea în masă din 07 aprilie 2009. Acestă declaratie a avut loc pe 15 aprilie 2011, in conditiile in care sentinţa judecătorească a fost pronunţată în data de 02 iunie 2011, ceea ce denotă faptul că procesul judiciar a fost influenţat de anumite forţe politice, interesate sa musamalizeze acest caz. În acest moment, Sergiu Laşcu este persoana care a primit cea mai aspră pedeapsă pentru evenimentele din 7 aprilie 2009 (20.000 lei amendă penală), în ciuda faptului că Procuratura Republicii Moldova nu a prezentat probe şi dovezile implicării acestuia în acte de violenţă şi vandalism, iar martorii acuzării sunt doar poliţiştii care nu au confirmat în judecată declaraţiile sale. Mentionam ca dosarul se află si astăzi în instanta de judecată;

2011 – Sergiu Laşcu este acuzat, fara dovezi, că este agent al serviciilor secrete ale Republicii Ucraia;

2011– Sergiu Laşcu şi MNC-ND sunt acuzaţi de legături cu serviciile secrete ale regimului separatist transnistrean;

2012 – MNC –ND este acuzată că ar fi o creaţie a lui Mark Tcaciuk, iar Sergiu Laşcu este catalogat drept agent al serviciilor secrete a Federaţiei Ruse, fiind invinuit că în anul 2002 (în timp ce era elev la liceu) ar fi fost unul din liderii Partidului Naţional Bolşevic.

Devine tot mai clar că împotriva Mişcării Naţional-Creştine Noua Dreaptă este desfăşurată o campanie de defaimare a imaginii, fiind implementat un plan complex de distrugere al MNC-ND. Acuzatiile absurde la adresa lui Sergiu Laşcu fac parte dintr-un plan de nimicire, inclusiv fizică, a unei persoane care, în pofida opozitiei tuturor duşmanilor românismului din Basarabia, a reuşit să formeze, impreuna cu alti patrioţi români, o structură naţionalistă şi unionistă în Republica Moldova. Mai mult, Sergiu Laşcu, în calitatea sa de Prim-vicepreşedinte al Partidului Naţional Român şi Copreşedinte al Consiliului Unirii, reprezintă un pericol nu doar pentru duşmanii românismului şi unionismului, dar şi pentru unii reprezentanţi marcanţi ai actualei aliante de la guvernare.

Menţionăm că MNC-ND dispune de informaţii potrivit cărora Serviciul de Securitate şi Informaţie al Republicii Moldova pregăteşte o noua lovitură de imagine împotriva Mişcării prin difuzarea, tot sub paravanul anonimatului, a unor materiale false ce vizeaza membrii marcanţi ai MNC-ND, precum şi conducerea Partidului Naţional Român şi a Consiliului Unirii din Republica Moldova. Biroul de presa al Miscarii National Crestine – Noua Dreapta

Documentar despre 11 septembrie

“11 Septembrie – Marea iluzie” este un film documentar scris și regizat de George Humphrey, care abordează o temă intens dezbătută în ultimii zece ani: atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001.

Realizatorul documentarului susține că publicul american nu a fost informat despre adevărul cu privire la ce s-a întâmplat atunci. El afirmă că Osama Ben Laden nu a fost creierul operațiunilor teroriste din 11 septembrie și că multe din aspectele prezentate atunci nu sunt decât minciuni. George Humphrey este adeptul teoriei conform căria întreaga acțiune de distrugere a turnurilor gemene a fost plănuită din interior și că investigațiile ulterioare au fost tergiversate.

El se mai întreabă cine a avut de câștigat de pe urma atacurilor teroriste. Scopul acestui film documentar este demascarea marii iluzii pe care mass media a creat-o în jurul atacurilor și informarea publicului asupra instalării a ceea ce numim Noua Ordine Mondială.

SURSA:

Planurile Google de preluare a controlului internetului

Un nou manifest Roşia Montană ce merită citit şi distribuit

Romania a pierdut in perioada 1952-1960 printr-o firma sovieto-romana cea mai mare rezerva energetica a tarii, 17.288 tone de uraniu. Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a suparat foc, pentru ca sovieticii  nu ne-au dat noua, utilaje pentru extragerea uraniului.

Politicienii de astazi vor sa dea unei firme canadiano-romane cu actionariat american, zacamintele de metale rare si pretioase de la Rosia Montana in schimbul locurilor de munca.(praf aruncat in ochi) Participatia Romaniei in aceasta firma este de doar 20% si risca sa ajunga al 0,6% in urma ultimei majorari de capital, la care actionarul roman nu a putut participa. Statul urmeaza sa suporte cheltuielile de intretinere a barajului si a sistemelor de captare, monitorizarea emisiilor de acid cianhidric, pompare si tratare a apei pe o perioada nedeterminata, estimate la 12 milioane de euro anual. (…)

Statul roman ar primi 4% redevente pentru aur si argint. Presa vorbeste despre majorarea acestui procent la 6% prezentata ca o negociere reusita, fara se spuna cain tari ca Africa de Sud redeventele pentru metale pretioase sunt de minim 20%.

In cele 200 de milioane de tone de minereu care se doresc a fi procesate cu cianuri la Rosia Montana, se estimeaza a fi 1,5 grame de aur pe tona de minereu si 11, 7 grame de argint pe tona. Daca nu vi se pare o exploatare rentabila aveti dreptate! Motivatia pentru acest proiect sta in metalele rare care insotesc zacamintele de aur. Vanadiu – 2500 grame pe tona,  arseniu – 5000 grame pe tona,  titan – 1000 grame pe tona,  molibden – 10 grame pe tona, nichel – 30 de grame pe tona, crom – 50 grame pe tona, cobalt – 30 grame pe tona, galiu – 300 grame pe tona, germaniu – 20 grame pe tona, wolfram, molibden etc.

Daca punem aceste resurse in context mondial, epuizarea resurselor de energie si nevoia dezvoltarii energiilor regenerabile, a panourilor fotovoltaice si turbinelor eoliene, descoperim ca prima criza cu care se va confrunta lumea nu va fi cea petroliera ci a metalelor neferoase.

Galiu, spre exemplu, care se gaseste la Rosia Montana in cantitati de 300 de ori mai mari decat aurul, este folosit in fabricarea panourilor fotovoltaice si pretul actual este de 900 de dolari pe Kg. Utilizarea lui va creste pe masura ce tehnologiile vor fi perfectionate si rentabilitatea energiei solare va creste cu scumpirea petrolului.

26% din resursele de cupru extractabil din scoarta Pamantului s-au pierdut deja in gropi de gunoi. Inchiderea minei de cupru de la Rosia Poieni pentru a se face loc RMGC  a dus la disponibilizarea a sute de muncitori, de care oficialii Gold Corporation nu isi aduc aminte cand fac calculele locurilor de munca.

Din anumite informatii, in contractul de concesiune secretizat se spune ca orice metal in plus recuperat intra in beneficiul celui care exploateaza zacamintul. Falsa desecretizare trambitata de Traian Basescu nu a facut lumina asupra acestui aspect.

Turcia, Cehia, Grecia, Costa Rica, Germania, Argentina, Filipinie au interzis mineritul cu cianuri (de ce guvernantii nostri permit ?!)

Parlamentul European a cerut Comisiei Europene interzicerea acestei tehnologii de minerit pana la sfarisitul anului 2011. Aduceti-va aminte de accidentul de la Baia Mare de acum 10 ani. Ungaria l-a considerat cea mai mare catastrofa dupa Cernobal. Statul roman are de platit circa 200 de milioane de dolari despagubiri.

La Rosia Montana ar urma sa se foloseasca aproximativ 1.561.000 tone substante periculoase, dintre care 84.000 tone de cianura in cea mai mare cariera cu crater deschis din Europa si cel mai mare baraj, inalt de 185 m. Ganditi-va la efectele pe care un posibil accident le-ar avea asupra Deltei Dunarii, un ultim bastion european pentru protejarea biodiversitatii.

Rosia Montana este unul dintre siturile cele mai bogate in resurse de patrimoniu cultural ale Romaniei, cuprinzand intr-un teritoriu intins pe cca. 650 ha 50 monumente istorice clasate, dintre care 7 desemnate ca monumente de valoare nationala si universala. De asemenea, patrimoniul cultural de la Rosia Montana este recunoscut si prin Planul de Amenajare a Teritoriului National.

Acest statut juridic de protectie plaseaza Rosia Montana inaintea multor orase ,prin numarul si valoarea monumentelor istorice si pe primul loc intre asezarile rurale ale Romaniei.  Conform legii, protejarea si punerea in valoare a acestor valori instituite reprezinta lucrari de utilitate publica, de interes national.

Academia Romana, Casa Regala, ICOMOS (Comitetul International al Monumentelor si Siturilor), ca organizatie expert a UNESCO, Ad Astra, Alburnus Maior, ONG-uri din Romania si internationale, numerosi experti, institutii, studenti si cercetatori români din strainatate (RSSA, LSRS) recomanda si sustin includerea Rosiei Montane in Patrimoniul UNESCO.

Constatam ca rusinea de a fi roman si lipsa de reactie a romanilor in fata nedreptatilor a fost indusa de aceleasi televiziuni care astazi sunt complice la cel mai mare jaf din istoria poporului roman.

Va aflati printre putinii care au rezistat campaniei de dezinformare in care au fost angajate televiziunile, de aceea va solicitam implicarea nu doar ca simplu semnatar, ci ca militant, sa faceti cunoscut adevarul despre proiectul minier de la Rosia Montana.

O nouă Roșie Montană la Bârlad

Bârladul, în pragul unei catastrofe de proporții: Masacru ecologic

Gigantul petrolier Chevron din SUA este pe punctul de a demara în zona Bârladului foraje pentru extragerea gazelor de șist, dar tehnologia pe care intenționează să o folosească – fracționarea hidraulică – este dintre cele mai poluante și mai controversate. În timp ce în multe țări din Europa, chiar și în SUA, tehnologia a fost interzisă, la noi totul se desfășoară cu acceptul guvernanților. Iată doar câteva dintre urmările folosirii acestei tehnologii: otrăvirea întregului câmp acvifer din zonă cu substanțe extrem de nocive folosite în procesul de extracție, eliberarea la suprafață a unor substanțe radioactive precum Radium 233, sondele folosite vor otrăvi aerul, având efecte dezastruoase asupra organismelor vii (arsuri de piele și ale căilor respiratorii, afectarea simțurilor de bază, căderea părului etc). Mai mult, detonările de explozivi la adâncimi de până la 3 kilometri vor provoca o serie de mici cutremure de suparafață. Autoritățíle locale habar nu au de dezastrul ecologic ce urmează a se întâmpla în zonă.

În timp ce autoritățile locale și politicienii se dau de ceasul morții din cauza “rutului” electoral, Bârladul și mai toate comunele arondate sunt în pragul unei catastrofe ecologice de proporții. Mai trist este că acest dezastru a fost pus la punct cu acceptul celor care aăcum se află la putere. Gigantul petrolier Chevron, din Statele Unite ale Americii (SUA), va demara, în vara acestui an, un proiect de anvergură, ce vizează extragerea gazelor de șist. Acest proiect va duce la un dezastru ecologic cu urmări nefaste pentru toate organismele vii din zona viitoarei exploatații. Cei de la Chevron au obținut undă verde din partea statului român pentru a exploata două perimetre: cel de la Bârlad și încă unul din Dobrogea. Totul pleacă de la tehnologia ce urmează a fi folosită pentru a extrage aceste gaze de șist și care poartă denumirea de fracționare hidraulică. Gazele de șist nu diferă cu nimic față de cele din zăcămintele “tradiționale”, însă diferența este dată de faptul că sunt captate în structuri geologice extrem de dificil de accesat și, prin urmare, necesită tehnologii pe măsură de extragere. Tehnologia pe care o vor folosi cei de la Chevron constă în pomparea a milioane de litri de apă, amestecate cu substanțe chimice care dizolvă rocile, pentru a elibera gazele prinse în ele. Această tehnologie este extrem de nocivă pentru mediul înconjurător, lucru ce a făcut ca mai multe state din Europa să o interzică.
Conform specialiștilor și ecologiștilor, urmările folosirii unei astfel de tehnologii sunt extrem de nefaste. Apa care este injectată la adâncimi de până la trei kilometri este amestecată cu o multitudine de substanțe toxice, extrem de periculoase pentru tot ceea ce înseamnă organism viu. Acestea pot provoca arsuri ale pielii și căilor respiratorii, pierderea mirosului și a gustului, căderea părului etc. Pe de altă parte, odată cu gazul eliberat din roci, se ridică la suprafață și apa otrăvită și, automat, poate infecta câmpul acvifer din zonă. Este bine știut că în întreaga zonă a Bârladului puțurile de adâncime sunt principala sursă de apă potabilă, iar dacă sondele Chevron își vor începe activitatea, atunci sunt șanse extrem de mari ca acestea să fie otrăvite.

“Fracking-ul” provoacă cutremure!
Pe lângă poluarea apei subterane, tehnologia fracturării hidraulice provoacă un alt șir de nenorociri. Este vorba despre declanșarea unor mișcări sesmice în toată regula, adică a unor cutremure. Iar cei care au stabilit acest lucru fac parte din agenții și instituții guvernamentale americane, precum Agenția pentru Protecția Mediului, Armata Statelor Unite și Institutul de Studii Geologice al SUA. Toate acestea, în baza unor studii științifice amănunțite, au reușit să stbilească, în cele din urmă, cât de nocivă este tehnologia fracturării hidraulice.
Armata SUA și Institutul de Studii Geologice au stabilit clar că injectarea apei în formațiunile stâncoase de la mare adâncime provoacă cutremure. Spre exemplu, în Oklahoma, unde există foarte multe exploatări de acest gen, în 2010 au avut loc nu mai puțin de 1.047 de cutremure, în condițiile în care, până atunci, numărul mișcărilor telurice nu depășea 50. Specialiștii geologi și militari americani au stabilit clar raportul de cauzalitate cu tehnologia fracking-ului (cum mai este denumită fracturarea hidrologică), care este folosită din greu pe siturile de exploatare din acest stat american. Istoria s-a repetat și în Marea Britanie, în Lancanshire, unde o altă corporație a folosit aceeași metodă și activitatea seismică a crescut simțitor. Cum Bârladul se află în imedata apropierea a uneia dintre cele mai active zone seismice din țară (zona Vrancea), care de-a lungul istoriei a provocat cutremure cu pagube imense și mari pierderi de vieți omenești, fracționarea hidraulică poate avea efecte devastatoare!
Toate acestea au atras atenția comunității internaționale, iar unele state au și reacționat în consecință, dând dovadă de înțelepciune. Astfel, state precum Franța și, cel mai recent, Bulgaria, au interzis cu desăvârșire exploatarea gazelor de șist pe teritoriul lor. Asta în timp ce statul român nu dă nici un semn că i-ar păsa de sănătatea cetățenilor săi și a mediului înconjurător. În urmă cu câteva zile, șeful Agenției Naționale pentru Resurse Minerale – Alexandru Pătruți – a declarat că România nu va interzice folosirea fracționării hidraulice pentru extragerea gazelor de șist. Aceste declarații au fost făcute în timp ce în fața Ambasadei României la Sofia organizații nonguvernamentale bulgare au protestat pentru ca statul român să nu permită folosirea acestei tehnologii!
Autoritățile și politicienii locali nu au habar de coșmarul ce amenință orașul și întreaga zonă.
“Voi face o interpelare către Ministerul Mediului, căruia îi voi cere mai multe lămuriri pe marginea acestui subiect. Dacă este vorba despre ceva benefic pentru economia locală și pentru populație, atunci nu e nici o problemă, dar dacă va reieși contrariul, atunci trebuie să se acționeze în consecință”, a declarat Adrian Solomon, deputat de Bârlad.

Sursa:

Imaginea:

Spurcăciunea sufletească a democrațiilor “occidentale”

Recentul scandal în care este implicat preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, as scos la iveal faţa întunecată a democraţiilor occidentale, a retoricii europene de doi lei, a mândriei mânjite de a fi vest-european, civilizat, cu restricţii pe piaţa muncii şi veşnic lucrător cu două măsuri.

Micuţul evreu din Ungaria ajuns preşedinte al Franţei a fost printre primii lideri europeni care a lansat atacuri militare împotriva lui Muamar Gaddafi, susţinut de o mulţime de isterici ai democraţiei, delirând prin ziare, televiziuni şi reţele sociale web, despre cum se va instaura democraţia în Libia. Adevărul este atât de sec şi de cinic, încât pare aproape ireal: Sarkozy a fost sponsorizat în campania electorală de către “dictatorul” Gaddafi şi pentru a şterge urmele acestor afaceri necurate, l-au ucis. Pur şi simplu.

Potrivit unei anchete realizată de Mediapart, Takieddin l-a sfătuit pe Sarkozy, înainte şi după ce a devenit preşedinte, cum să negocieze mai multe contracte militare cu regimul Gaddafi, inclusiv pentru livrarea de tehnică informatică menită să contracreze sistemele americane de interceptare Echelon. Muammar Gaddafi însuşi a susţinut că a sprijinit financiar campania prezidenţială a lui Sarkozy, în 2007, prin retrocomisioane plătite Parisului.

Franţa a fost primul stat NATO care a lansat lovituri aeriene împotriva regimului Gaddafi, în 2011. Fiul lui Gaddafi, Saif al –Islam, care cunoaşte detaliile afacerilor cu Republica Franceză, va fi judecat în Libia şi riscă să fie condamnat la moarte de noul regim, potrivit Cotidianul. Deci noul regim-marionetă “democratic” din Libia va încerca să ucidă şi ultimul martor direct al acestei afaceri necurate.

Mai mult, se pare că tot Sarkozy a fost o persoană cheie care a organizat sponsorizarea rivalului la preşedinţia franceză a lui Jaques Chirac, Edouard Balladur. Banii, veniţi pe o filieră pakistaneză şi saudită, au însumat 84 de milioane de euro sub forma unor comisioane ascunse în tranzacţii de armament şi tehnică militară. Deja doi apropiaţi ai lui Sarkozy, Nicolas Bazire, managerul campaniei electorale din 2007 a preşedintelui şi martor la căsătoria sa cu Carla Bruni, şi Thierry Gaubert, fost şef de cabinet al lui Sarkozy, au fost reţinuţi deja de autorităţile franceze în acest dosar.

Privim deja de ceva vreme cum ţările arabe din Africa şi nu numai par să fie cuprinse de febra unor revoluţii democratice susţinute de ţările vest-europene. Vedem cu în Egipt, după un scenariu identic cu cel din România, regimul dictatorial Mubarak, a fost înlăturat de la putere de armată, pentru ca apoi aceasta să ţină de putere cu dinţii în timp ce egiptenii îşi cer democraţia câştigată în stradă, asemeni fenomenului Piaţa Universităţii. Vedem cu Gaddafi a fost împuşcat ca un câine de rebelii înarmaţi de Franţa şi Germania, tot în numele democraţiei. Înţelegem acum că, de fapt, în Libia am văzut un direct un asasinat politic ordonat de Sarkozy, un preşedinte “occidental” care dorea doar să şteargă urmele unor tranzacţii dubioase, care au dus la câştigarea alegerilor prezidenţiale. Deci dacă francezul sau alţi politicieni de seamă care ne dau directive din sălile de şedinţă de la UE, au ajuns unde sunt prin banii dictatorilor nord-africani, ce putem spune despre democraţiile vest-europene şi creaţia lor diabolică care se doreşte supra-stat, Uniunea Europeană?

 De George Bara – NapocaNews

Cum am devenit jidan!

– variațiuni pe o temă sionistă –

Nu-l cunosc și n-am auzit de Vlad Solomon până zilele trecute. Jamais couché avec!, cum suna o vorbă în anii studenției. În urmă cu câteva zile am citit însă un text al individului, despre „cum a ajuns” el „jidan” și mai apoi chiar israelian, salvându-se la timp din starea de român. Un text care m-a făcut încă o dată să constat că există o forma mentis evreiască, a unor evrei mai scremuți, din care s-a născut vestitul realism socialist, ca metodă(!) de creație literară și artistică. Însăși ideea de metodă, aplicabilă artei, este și ea, dacă mă gândesc bine, profund evreiască, la același nivel, sub mediocru, al prestației evreiești în domeniu. Din acest punct de vedere acest Vlad Solomon pare un exemplar perfect, un exponent fără cusur al mediocrității evreiești. Un activist model al șabloanelor realism-sionismului. Repet: realismul sionist, ca metodă de creație literară. Vă este cel mai bine cunoscut din filmele americane, mai ales alea proaste și de mare succes! Gen Lista lui Schindler! Și, foarte probabil, din ce va mai fi scris Vlad acesta.
Mai întâi, povestea clasică a adolescentului evreu care nu știe că este evreu, dar pe care anti-semitismul grobian și tâmp al colegilor de clasă sau de joacă îl obligă pe junele „Ițic” să descopere și în final să-și asume evreitatea. Am tot auzit povestea asta. De fapt am citit-o, căci de auzit, de la evreii cu care am stat vreodată de vorbă, adică prieteni sau foști colegi ori numai cunoscuți, așa ceva n-am auzit niciodată. Este evident o „idee literară”, pritocită în vreun chibuț de creație literară colectivă! O făcătură… Mi-a adus aminte de o vorbă a lui Steinhardt, despre loazele evreiești interbelice, ce bine le prindea anti-semitismul! Pe cine ar mai da ei vina când rămân corigenți sau repetenți?!… Dacă nu pe anti-semitismul din școala românească?!…
De aceeași speță joasă este și leit motivul românului care îi reproșează aproapelui său evreu că se trage din evreii care l-au ucis pe Mântuitor, pe Fiul Domnului!… S-ar zice că, antisemit cum sunt, mă învîrt numai printre antisemiți! Și e adevărat că la mulți oameni dintre cei cu care mă văd mai des aud nenumărate reproșuri la adresa unor evrei. Dar niciodată n-am auzit acest reproș: popor deicid! Este un reproș expirat de mult, pur livresc, mereu resuscitat însă și preluat de la un autor la altul. Autori evrei, se înțelege. Autori realist-sioniști! (sic!) Ultima oară am dat de mizeria asta la Andrei Cornea!… Perechea mai citită, „metafizică”, a lui Vlad Solomon!
Repet: eu n-am cunoscut român și, în general, pe cineva care să reproșeze unui evreu că aparține poporului care l-a ucis pe Iisus!… Și asta, probabil, pentru că un asemenea reproș este tolomac rău! Greu de găsit românul care să rostească asemenea gugumănie! Iată însă că se găsește un guguman de evreu care să imagineze români capabili de asemenea gugumănii!
Păi asta le reproșăm noi evreilor care ne strică viața?! Unui Petre Roman sau Elie Wiesel, unui Silviu Brucan sau Radu Ioanid?!… Sau chiar lui Vlad Solomon?! Ce vină are Iuda în privatizarea și distrugerea economiei românești de după 1990? Ce vină au Iafa sau Caiafa în falimentarea băncilor românești? Și așa mai departe!…
Mai degrabă aud raționamente de tipul următor: dacă este adevărat că majoritatea evreilor sunt urmași ai cazarilor, cum susțin tot mai mulți evrei, spre încântarea „anti-semiților”, atunci textele și evenimentele biblice, deci și omorul din Vinerea Mare, nu mai au nicio legătură cu evreii de azi! Și tot ce decurge de aici, inclusiv decăderea evreilor din „demnitatea” de popor deicid!…
Dacă mă gândesc bine, la curs, în fața studenților, am vorbit despre uciderea Mântuitorului: comentând moartea lui Socrate, a celui mai înțelept personaj din antichitate, obișnuiam să fac o paralelă cu moartea lui Iisus, cel mai curat dintre oameni, mai fără de păcat. Amândoi condamnați la moarte în urma unui vot, a unui scrutin foarte democratic!… Concluzia pe care o trăgeam nu-i privea pe evrei sau greci, ci era cu referire la democrație, cât de încărcată este ereditatea acesteia! Cât de amăgitoare este! Au știut ei anticii de ce au renunțat la democrație, că doar nu erau proști!… Resuscitarea democrației, în epoca modernă, concluzionam că este o înșelătorie dezgustătoare!
…Mă rog! Părerea mea!
Dar, cine știe? Poate că atacul „meu” la democrație mărturisește din partea subsemnatului un anti-semitism inconștient, instinctiv, intuitiv, congenital, irepresibil, involuntar, nativ, maladiv etc.
Așadar, Vlad Solomon, care se credea român și atât, începe s-o ia ușor-ușor la deal, să devină evreu! Sub felurite impulsuri. Va contribui la această transfigurare înălțătoare și momentul când îi cade în mână Cartea Neagră a lui Matatias Carp, enumerată printre revelații. Din păcate nu insistă suficient asupra zguduitoarei lecturi! Îl sfătuiesc s-o facă și să facă apoi publică emulația trăită – sau ce o fi fost aia, resimțită atunci când a aflat din Cartea Neagră câte blestemății au făcut românii împotriva evreilor nevinovați nici măcar cu o muscă! Bunăoară, ce interesant va fi să aflăm ce i-a trecut prin freză când va fi aflat Vlad Solomon cum erau cumpărați evreii pe malul Nistrului, înainte de a fi trecuți în Transnistria, evrei pe care românii îi duceau apoi acasă și le tăiau beregata, iar sângele astfel scurs din abundență era adunat într-o covată, pentru ca ulterior, peste an, să fie folosit ca unguent și alifie, de uns roțile să nu mai scârțâie atât de enervant, de uns lanțul la câini, să nu mai latre etc., etc., o mulțime de întrebuințări domestice și tradiționale. (Vezi volumul I, în primele 20-30 de pagini, pagina din dreapta, fără soț.) La fel, trebuie să fi fost teribil de captivantă și trăirea profundă a sentimentului identitar evreiesc petrecută cu aceeași carte sub ochi, vol.III, pe la mijloc, citind declarația unui Katz, declarație în care este relatată, în câteva cuvinte, cuvinte de maximă încărcătură tragică, cumplita foame & foamete îndurată de evreii deportați în Transnstria, dintre care o bună parte, cea mai bună parte, elita, au supraviețuit numai grație cadavrelor și excrementelor acestora, consumate de acei vestiți evrei din Transnistria!… Chiar s-a simțit mai evreu Vlad Solomon și din ce în ce mai puțin român citind inepțiile lui Matatias Carp, în fapt ale psihopatului Ilya Ehrenburg, mizeriile nerușinate, scorneli schizofrenice, puse pe seama românilor?!…
Sau săpunul!… Vestitul! Lipsește complet din acest curriculum al evreizării! Păi ce cutremur sufletesc se va fi produs în suflețelul adolescentului Vlad Solomon, suflet sensibil de poet, cenaclist asiduu, când a aflat prima oară despre abominabila crimă numită săpunul fabricat din cadavrele evreilor gazați la Auschwitz și împrejurimi?! Putea să scrie o pagină de mare literatură pe acest subiect! Dacă nu cumva a și scris-o și stă cu ea la pândă în sertar!… Nu cumva pe reversul foii ne descrie – altă pagină de mare literatură!, cum s-a des-cutremurat autorul atunci când va fi aflat că săpunul evreiesc este totuși și din fericire o creație literară, o „metaforă” (l-am citat pe Teșu), a altui psihopat, numitul Simon Wiesenthal!… Cum a primit Vlad Solomon această veste?! Și când a simțit că crește-n el nivelul de evreitate? La prima vestire, cea mincinoasă, sau la a doua, cea rectificatoare?!…
Alt fantasmagoric care tutelează de-românizarea aceluiași Vlad Solomon este Steven Spielberg și celebra sa Listă. Astfel că, la un moment dat și la îndemnul venit de peste ocean, de la însuși S.S., se angajează fostul nostru Vlad cu tot elanul tinereții în programul „Survivors of the Shoah Visual History Foundation”, program care urmărea să salveze de la uitare mărturiile pe care le mai puteau oferi cei circa 50.000 de supraviețuitori ai Holocaustului, aflați încă în funcțiune la acea vreme. Echipe de tineri entuziaști, înarmați cu camere video, au plecat la vînat supraviețuitori ai lagărelor de exterminare pentru a-i filma cu tot ce-și mai aminteau din iadul prin care au trecut!… Experiență care l-a înrădăcinat și mai bine pe Vlad Solomon în solul fertil al evreității sale.
…Asupra acestei mărturii aș vrea să insist puțin, este locul din care a plecat impulsul de a scrie aceste rânduri dedicate unui necunoscut: Vlad Solomon.
Domnule Vlad, ce s-a întâmplat cu cele 50 de mii de mărturii? Au fost în vreun fel publicate? Sistematizate? Clasificate? Au fost adunate toate la un loc și pot fi consultate? Se află cumva într-un depozit aflat la dispoziția publicului?… Pot fi accesate pe Internet? Măcar mărturiile evreilor care au trecut prin Transnistria m-ar interesa!… Unde le găsesc? Poate că după ce le voi viziona atent și înfiorat mă las naibii de tot negaționismul meu! Am această disponibilitate la nou! Numai condiții să mi se creeze!…
Exact acesta este și motivul pentru care de ani de zile mă rog de autorități, în frunte cu cele de la Yad Vashem, pun pile, fac reclamații, aș da și șpagă, numai să-mi permită accesul la Memoriile lui Wilhelm Filderman, subtilizate cu forța de Mossad de la secretarul lui Filderman, după 1990, când bietul om se pregătea să predea prețiosul manuscris destinatarului: Academia Română! Sunt pregătit sufletește pentru a-mi face mea culpa și pentru a striga și eu, ca Octavian Goga, m-ai învins, Solomoane! Dar asta, în cazul meu, numai cu Filderman pe masă!…
…Până atunci însă îmi îngădui să mă mir: oare nimeni înaintea lui Steven Spielberg marele nu a avut ideea de a strânge asemenea mărturii? Oare salariații de la Yad Vashem nu s-au ocupat și ei exact de această operă de documentare încă de la înființarea instituției lor, pe la începutul anilor 1950?! Trebuia să se facă filmul, altminteri fals și mincinos despre Schindler, ca să le vină unor evrei această minunată idee, aflată totuși la mintea cocoșului?! Când mor 6 milioane de oameni într-un carnagiu care nu a lăsat prea multe documente doveditoare, ce era mai firesc decât să fie anchetați toți supraviețuitorii, atât de puțini, ai Shoahului?!… Mărturia victimei este esențială într-un dosar penal, de omucidere, de genocid! Cum de au lăsat să treacă aproape 50 de ani fără să se facă o asemenea cercetare, în principiu exhaustivă?! Care să nu lase nechestionat niciun evreu! Nicio mărturie neconsemnată!…
Și raportez cele de mai sus la o situație prea puțin cunoscută, ca să nu spun că este propriu zis ascunsă, tăinuită cu mare grijă: imediat după război, la inițiativa celei mai importante organizații evreiești, Congresul Mondial Evreiesc, în modul cel mai logic și mai firesc cu putință s-a declanșat și derulat o vastă operațiune de strângere a tuturor datelor despre „suferințele evreiești” din perioada 1939-1945. Drept urmare, fiecare familie de evrei din teritoriile supuse „teroarei brune”, hitleriste, a primit un chestionar cu aproape 100 (circa una sută) de întrebări privitoare la tot ce i se putea întâmpla unui evreu și unei familii de evrei, ca abuzuri și fărădelegi săvârșite împotriva evreilor, indiferent din partea cui! Nu s-au folosit camere de filmare, inexistente atunci, ci niște caiete, format A5, cu 20 de file, intitulat, pe copertă, Dosarul suferințelor unei familii de evrei. Iar sus, la locul rezervat autorului, scrie Congresul Mondial Evreiesc, Secțiunea din România, Comisiunea de studii. S-au împărțit asemenea chestionare la sute de mii de familii evreiești, probabil câteva milioane. Au fost completate cu grijă și apoi adunate la fiecare secțiune a Congresului Mondial Evreiesc. Dosarele evreilor din România, inclusiv din Nordul Ardealului, s-au adunat toate la secțiunea din București, la Comunitate!
…Și de atunci nu le-a mai văzut nimeni! Nimeni care să ne povestească ce scrie în acel veritabil tezaur de informații! Nimeni care să adune pe categorii și numeric, adică statistic, vexațiile de care au suferit evreii din România! Iată, sunt peste 60 de ani de când acele „dosare ale suferințelor” zac în subsolurile Comunității și nimeni nu se gândește să le scoată la lumină! Intrebare capitală: oare DE CE? De ce nu au mai fost bune dosarele completate la cald, atunci, în 1945-47, când amintirile din vremea holocasutului erau vii și nealterate de trecerea anilor, de Altzeimer și alte descoperiri mai recente ale medicinii?! De ce a mai fost nevoie de bâlciul declanșat de Steven Spielberg și folcloriștii săi la distanță de 40-50 de ani?!
…Din ce am aflat eu de la evrei evrei, nu de la alde Solomon Vlad, acele dosare ale suferințelor unei familii evreiești sunt deprimante pentru activiștii Holocaustului din România, din Transnistria! Sunt teribil de deprimante! Căci din cele relatate în aceste dosare mai nimic nu se potrivește cu ideea de genocid, de holocaust! Adică acele dosare nu confirmă nici pe departe minciunile lui Moses Rozen și ale acoliților săi, printre care, ultimul pe listă, acest gălăgios de Solomonache!…
Am mai povestit eu despre aceste dosare ale suferințelor evreiești, dar uitasem de ele! Noroc cu Solomon, Vlad Solomon! Merită ținut minte acest nume! Căci grație titularului mi-am adus aminte și de intenția mea, din urmă cu ceva ani buni, de a cere prin justiție accesul la fondul de documentare numit Dosarele suferințelor evreiești. De ce prin justiție? Pentru că altfel, prin simplă cerere și prin dreptul meu cetățenesc de a avea acces la informațiile de interes public, nu am reușit măcar să văd de la distanță acele vestite Dosare! Iar Comunitatea Evreiască, prin lege, este obligată să pună la dispoziția publicului arhiva sa! Am fost deja refuzat o dată! A doua oară n-am încotro și voi apela la justiție! Ideea și elanul de a merge până-n pânzele albe în această chestiune, elan pierdut de-a lungul anilor, mi l-a redat tinerește textul numitului Vlad Solomon. Mulțumesc, Vlade Solomoane pentru textul dumitale. Un text jenant de tezist. „Pe linie” cu linia partidului de la un cap la altul! Dar cu acest efect neașteptat asupra mea!…
Tot acestui Solomon îi datorez și decizia ce am luat-o citindu-l, de a mărturisi public cum am reacționat eu, copil fiind, la poveștile cu săpunul evreiesc! Am ce povesti și era păcat că uitasem! Că lăsam neconsemnată mărturia mea! Noroc cu Vlad Solomon! E bun un Vlad Solomon la casa omului!… Chiar și unul mai mic și mai negricios ca Emil Boc!
Aflu de pe Internet, cu poze, că la Jerusalim, cu ocazia vizitei lui Emil Boc, acest Vlad Solomon, băgându-se în vorbă din partea evreilor originari din România, a cerut condamnarea mea la închisoare pentru negarea Holocaustului! Ideea nu e rea! Îi mulțumesc și pentru vorba bună pusă la domn prim ministru! Dintotdeauna mi-am dorit să mă închidă cineva, într-un turn de fildeș sau măcar într-un subsol mizer, dar cu călimara de cerneală și foile adiacente la dispoziție, ca să mântui de scris tot ce mi-a mai rămas de scris! O mulțime de „teme”… Numai să mi se ofere condiții de scris!
Vlad Solomon m-a pus la ambiție! Și vreau să scriu cum nu s-a mai scris despre săpunul evreiesc, despre mine și săpunul evreiesc, săpun care m-a făcut, la un moment dat, să devin și eu – citez, „jidan”, să mă simt evreu. Cândva, demult, în copilăria mea și a omenirii, când am aflat că oamenii au făcut săpun din oameni și am crezut!… Am crezut și am devenit și eu „jidan”!… Și nu a trebuit să mă facă nimeni, m-am făcut singur, în forul meu cel mai interior! Căci nu mi-a fost ușor să trec prin acest coșmar, numit Reine Judaische Fette! De care nici până azi nu m-am vindecat!…
Citind prostioarele lui Solomomn mi-am dat seama că n-am să mă pot vindeca decât într-un singur fel: povestind totul cum a fost! Povestind cum am devenit și eu jidan, ba chiar evreu, fără să mi-o ceară nimeni și fără să spun la nimeni! O s-o spun acum… M-a inspirat precedentul Vlad Solomon!
Tema săpunului a fost scoasă din repertoriul literaturii realist-sioniste înainte de a produce capodoperele potențiale și virtuale: câteva filme, o piesă-două, un oratoriu, câteva epigrame… A fost o prostie! O măsură pripită! Această nobilă temă literară o voi repune eu în drepturi, dar meritul acestui demers îi va aparține integral lui Vlad Solomon! Vreau să se știe cum stau lucrurile, eu nu am niciun merit!
În fine, Solomon a mai făcut una: numai și numai datorită și din cauza lui mi-a venit ideea să-i scriu lui Steven Spielberg, să facă un film și despre Filderman, adică despre cum au murit cei 300.000 de evrei în Transnistria. Sursa de documentare, firește, Memoriile lui Fildermna, pe care domnul SS, cu autoritatea celui care a făcut Lista lui Schindler, le va putea consulta, se află la Yad Vashem, al doilea birou pe stânga. Să vedem cine are curajul să-i refuze lui Steven Spielberg accesul la documente!
Morala: …Uite că sunt buni la ceva și nerozii! Căci sunt ei evreii deștepți foc, dar când e să fie un evreu nerod, apoi evreul este nerod cât șapte nerozi de-ai noștri la un loc!
Deh, poporul ales! Nu?!
Sau, mai pe românește, tu l’as voulu, Solomoane!

*

N-aș zice că Vlad Solomon este de rea credință… Probabil că după mintea sa o minciună, dacă este verosimilă, dacă are șanse mari să se fi petrecut și să fie crezută, nu mai este minciună, ci creație în spiritul veridicității! În teoria realismului socialist, veridicitatea era mai importantă decât adevărul, decât realitatea. Putea să fie ceva adevărat, dacă nu era și veridic, degeaba!… Întâlneai cuvîntul veridic-veridicitate la tot pasul! Cuvînt cheie în critica și teoria literară din obsedantul deceniu.
Bunăoară cazul săpunului, fabricat din cei 900.000 de evrei care au fost folosiți ca materie primă! Caz perfect veridic și verosimil! Restul, nu mai contează! De-aia am și crezut cu toții! Inclusiv subsemnatul! Iar faptul că săpunul acela afli la un moment dat că nu a existat e mai puțin verosimil decât ce știam cu toții, anume că nemții au făcut săpun din trupurile a 900.000 de evrei! Săpun pe care l-a văzut toată lumea, am fost de acord că există și ce înseamnă, așa că atunci când vin unii și spun că teribilul săpun nu conține nu știu ce adeneuri, ADN-uri umane!, cine îi mai bagă în seamă?! La o adică, de ce n-am lua în calcul și faptul că evreii au alte ADN-uri, nu de-alea umane?!… Aveți ceva împotrivă?!
…După cum se vede mi-e greu să nu mai cred în ce am apucat să cred odată, toată copilăria și adolescența mea, anii cei mai frumoși! Ușor umbriți, ca să nu spun altfel, de povestea cu săpunul roșu!…
O minciună, spune în reluare teoria realismului sionist, o minciună dacă este cu putință să o imaginezi și s-o pui în circulație publică, ea devine parte componentă a realității, există deci, și nu mai este minciună, ci este realitate transfigurată artistic sau științific, după caz…. Nu există, domne, minciună! E o minciună cine spune că există!…
O minciună, din momentul în care ai rostit-o și a intrat în mintea altora, devine o componentă a realității, realitate, deci! Realitate realist-sionistă! Adevăr incontestabil! Imposibil de negat! Imposibil și ilegal! Vezi holocaustul din Transnistria!…
Dixi et etc., etc.

Ion COJA
5 Decembrie 2011

sursa: http://www.ioncoja.ro/2011/12/cum-am-devenit-jidan/